Poate că Donald Trump are ca scop secret să bată toate recordurile de la Casa Albă în ceea ce priveşte viteza cu care schimbă personalul. Dacă aşa stau lucrurile, atunci administraţia sa este pe drumul cel bun, după cum îi place preşedintelui să spună, prin demiterea directorului de comunicare Anthony Scaramucci, numit în funcţie abia în urmă cu câteva zile.

De fapt, gluma este una tristă iar situaţia gravă, dacă luăm în calcul că, într-un interval foarte scurt, au fost demişi pe rând purtătorul de cuvânt al lui Trump Sean Spicer, şeful său de personal Reince Priebus şi abia numitul director de comunicare Scaramucci. Iar circumstanţele în care aceştia şi-au părăsit funcţiile sunt dramatice până şi pentru un loc atât de plin de intrigi cum este aşa-numitul "West Wing" al Casei Albe, aripa de vest în care activează cei mai apropiaţi colaboratori ai şefului de stat al SUA.

Eşecul Casei Albe

De la venirea lui Trump la Casa Albă, intrigile par fără sfârşit în interiorul administraţiei sale. Sediul central al puterii americane pare lipsit de conducere şi haotic, tocmai în aceste vremuri cu intense provocări interne şi externe pentru SUA. În condiţii normale, Casa Albă are sarcina de a stabili agenda politică a guvernului şi relaţiile de lucru între diversele ministere, autorităţi şi Congres. Sub Trump însă, Casa Albă se preocupă mai mult de răzbunări şi trădări.

A contribuit cu siguranţă la actuala stare a lucrurilor lipsa experienţei politice şi profesionale a multora dintre consilierii cei mai apropiaţi ai lui Trump. Dar nu aceasta este cauza principală pentru care Casa Albă se dovedeşte incapabilă să împingă înainte preşedinţia lui Trump.

Problema principală pentru disfuncţionalitatea Casei Albe, să fim sinceri, este preşedintele însuşi. Preşedintele Trump şi-a ales singur colaboratorii, uneori împotriva sfatului unor observatori experimentaţi. Mai mult, el pare să creadă că o cultură a confruntării şi stimularea luptei pentru influenţă între diversele persoane şi grupări din interiorul Casei Albe ar aduce rezultate bune. Ceea ce nu se întâmplă.

Lipseşte lanţul ierarhic

La fel de problematică precum această climă de lucru nefavorabilă este şi incapacitatea lui Trump de a stabili o structură ierarhică clară. Scaramucci, prezentat drept un fel de alter ego al lui Trump, nu s-a mulţumit doar să prezică plecarea rivalului său Priebus, dar s-a lăudat în gura mare că el raportează direct preşedintelui Trump, fără să mai ţină seama, cum se face de regulă, de şeful de personal al acestuia. Preşedintele se bucură se pare de capacitatea de a se amesteca peste tot, fără să mai respecte protocolul stabilit.

Dacă ţinem cont şi de derapajele pe Twitter ale lui Trump, unde acesta stârneşte deseori controverse prin postările sale, să spunem neconvenţionale, în legătură cu evenimente actuale de interes major, atunci putem conchide că comportamentul preşedintelui a transformat Casa Albă şi întreaga administraţie în nişte structuri incapabile să guverneze.

Limitele puterii lui John Kelly

Ultimul exemplu: Trump şi-a încheiat o postare pe Twitter cu cuvintele "Nu este haos la Casa Albă" cu doar câteva ore înainte de demiterea lui Scaramucci. Postarea lui Trump generează două întrebări: crede de fapt preşedintele ceea ce el însuşi scrie? Dacă da, atunci avem o problemă mare. În al doilea rând, chiar mai important: îi va permite Trump noului său şef de personal John Kelly să facă ordine nu doar în funcţionarea Casei Albe, ci inclusiv în ceea ce priveşte comportamentul prezidenţial?

Conform experienţei din ultimele şase luni, nu aş paria pe această variantă. Şi chiar dacă este imposibil de a prevedea ceva din acţiunile acestei guvernări, dacă şi acest ultim efort de a readuce ordinea la Casa Albă va eşua, atunci ar putea fi semnul că preşedinţia Trump este cu adevărat condamnată să eşueze.

Autor: Michael Knigge/os