Chiar dacă rezultatul alegerilor parlamentare desfăşurate sâmbăta trecută în Irak nu a îndeplinit aşteptările occidentului, acesta mai dă ţării o şansă. Fiindcă după victoria asupra aşa-numitului Stat Islamic şi după recucerirea oraşului Mossul, pe parcursul campaniei electorale tema principală nu a mai fost securitatea ţării ci corupţia endemică.

Boicot cu urmări fatale?

La 15 ani de la alungarea de la putere a lui Saddam Hussein, Irakul se numără între cele mai corupte ţări ale lumii. Încasările din vânzarea petrolului nu se revarsă în vistieria unui stat funcţional cu instituţii solide. Statul irakian a devenit mai degrabă un soi de magazin cu autoservire rezervat unei caste de politicieni fără scrupule şi avizi de înavuţire.

De aceea unii activişti au chemat la boicotarea alegerilor şi acestui îndemn i s-a dat ascultare mai ales la Bagdad şi mai ales de către cei care formează clasa de mijloc. De aceea, participarea la urne a fost de numai 45 la sută. La alegerile din 2014, aceasta s-a ridicat încă la 60 la sută. În schimb, îndemnul de boicotare nu a fost urmat de susţinătorii câştigătorului alegerilor, predicatorul şiit Muktada al-Sadr, răspândiţi cu precădere în stratul de jos, defavorizat, al societăţii. Tema principală de campanie a lui al-Sadr a fost lupta împotriva corupţiei şi asanarea mlaştinii care a cuprins statul irakian. Acum predicatorul trebuie să se ţină de cuvânt şi să combată corupţia. Evident, mulţi îl văd capabil să ducă la îndeplinire această dificilă sarcină.

Pe locul doi în urma alegerilor s-a clasat lista premierului de până acum, Hadi al-Abadi, care se bucură de recunoaştere fiindcă a condus eficient, în strânsă cooperare cu SUA, lupta împotriva Statului Islamic. În plus, el şi-a câştigat încrederea minorităţii sunite, care fusese marginalizată în timpul mandatului predecesorului său, Nuri al-Maliki. Abadi a contribuit astfel la o stabilizare a Irakului.

Şi aici: Arabia Saudită versus Iran

Ambii câştigători ai alegerilor din 12 mai, al-Sadr şi al-Ameri, se pronunţă pentru un Irak dominat de religia islamică şiită. Sadr, un naţionalist irakian, care s-a aflat în 2003 în fruntea luptei împotriva ocupantului american, vrea să-şi ancoreze din nou ferm ţara în lumea arabă, vizitând Arabia Saudită, care s-a distanţat de multă vreme de Irak. Al-Ameri în schimb, este omul Iranului la Bagdad. El este comandantul puternicelor miliţii şiite din ţară, finanţate şi instruite de Iran. Din dorinţa de a-i întări poziţia, comandantul brigăzilor Quds de elită iraniene, Qassem Soleimani, s-a deplasat la Bagdad încă în ziua alegerilor. Evident că intenţionează să-l determine pe al-Sadr să formeze o coaliţie cu al-Ameri, deşi predicatorul refuză categoric. Astfel Irakul devine un nou teatru de operaţiuni între Arabia Saudită şi Iran.

Rainer Hermann