A fost o veste bună pentru toți cei care își doresc judecarea la nivel internațional a genocidelor, crimelor de război și crimelor împotriva umanității și pedepsirea celor vinovați: Radovan Karadzic, șef al naționaliștilor sârbi în războiul din fosta republică iugoslavă Bosnia-Herțegovina în perioada 1992-1995, își va petrece restul vieții în închisoare. Aceasta este decizia finală a Tribunalului ONU pentru Criminali de Război din fosta Iugoslavie.

Karadzic s-a născut în 1945 în Muntenegru și a crescut în capitala bosniacă Sarajevo. Acolo a absolvit liceul, a studiat psihiatrie și a lucrat mulți ani ca psihiatru. La începutul anilor 1990 el a intrat în politică și a ajuns rapid lider al partidului naționalist sârb din fosta republică iugoslavă.

Pe plan internațional, el a devenit cunoscut pentru dizlocarea brutală a tuturor cetățenilor care s-au opus politicii naționaliștilor sârbi și a tuturor cetățenilor non-sârbi din părțile Bosniei de atunci care se aflau sub controlul trupelor sale. Ținuturile în care naționaliștii sârbi nu au reușit să se impună au fost asediate de trupele "președintelui" Karadzic. Doar în capitala Sarajevo au fost uciși peste 11.000 de bărbați, femei și copii.

Masacrul de la Srebrenița

Punctul culminant al carierei politice criminale a lui Radovan Karadzic a fost atins prin cucerirea micului oraș Srebrenița, din estul Bosniei: armata sa a ucis 8000 de tineri și bărbați musulmani. La scurt timp după acel masacru, trupele NATO au pus capăt războiului din Bosnia. "Președintele" sârbilor bosniaci, dat demult în judecată pentru crime de război, a fost înlăturat în urma presiunilor internaționale și a dispărut din viața publică.

Fostul lider naționalist s-a ascuns peste 10 ani în Serbia vecină, în timp ce era căutat peste tot în Bosnia de forțele staționate acolo pentru menținerea păcii. El a fost arestat abia în 2008 și predat Tribunalului de la Haga. În 2016, această instanță l-a condamnat la 40 de ani de închisoare și a anunțat că sentința va fi revizuită, deoarece anumite acuzații nu fuseseră judecate în primul proces. Apărarea lui Karadzic a fost de acord, în speranța că ar putea obține pentru acesta în recurs o pedeapsă redusă sau chiar o achitare.

Închisoare pe viață pentru Radovan Karadzic

Verdictul final a fost însă exact opusul. Detenția pe viață pentru Radovan Karadzic înseamnă pe de o parte un act de reparație pentru victimele "purificării etnice" a teritoriilor bosniace controlate în război de trupele sârbe. Este de asemenea un semnal pentru naționaliștii care conduc și azi Republica Srpska, parte administrativă sârbă din Bosnia de astăzi. Simultan, este un semn pentru criticii Tribunalului pentru fosta Iugoslavie din celelate țări foste iugoslave, care nu văd în tribunalul ONU o instanță a dreptului internațional, ci un fel de instrument de justiție a învingătorilor.

Și mai mult, sentința în apel a tribunalului de la Haga în cazul Karadzic este și un mesaj pentru țări ca SUA, Rusia sau China, care se opun predării cetățenilor lor instanțelor de drept internațional și care ar dori mai degrabă desființarea acestor tribunale internaționale. Tribunalul de la Haga a dovedit acestor țări și criticilor din țările fostei Iugoslavii că este capabil să funcționeze și să se impună, în ciuda tuturor dificultăților cu care se confruntă.

Tocmai acesta este cel mai important aspect din această sentință. Este un mesaj pentru toți liderii politici și militari de pe această planetă care cred că, pe timp de război, legile și normele sociale nu se mai aplică. Mesajul este: justiția internațională este pe urmele voastre și, mai devreme sau mai târziu, vă va prinde, vă va aduce în fața unor tribunale internaționale recunoscute, vă va judeca conform legilor dreptului internațional și vă va arunca exact acolo unde își va petrece Radovan Karadzic restul zilelor: la închisoare.