Preşedintele Donald Trump a luat o decizie ieşită din comun, chiar în ceea ce priveşte două aspecte.

Trump a ordonat expulzarea a zeci de diplomaţi ruşi şi închiderea consulatului rus din Seattle. A fost răspunsul lui la rapoartele care acuză Kremlinul de implicare în otrăvirea unui fost spion rus şi a fiicei sale în Anglia.

De ce este ieşită din comun reacţia lui Trump? Pe de o parte pentru că a fost pe aceeaşi linie cu poziţia partenerilor europeni tradiţionali ai SUA, după ce Germania, Franţa, Polonia şi alte state din Europa au expulzat diplomaţi ruşi în semn de solidaritate cu Marea Britanie. Pe de altă parte, Trump a luat astfel poziţie împotriva Kremlinului şi a preşedintelui rus Vladimir Putin.

A fost un gest neobişnuit pentru Trump, care până acum s-a arătat mai degrabă dezinteresat de relaţiile transatlantice, ba chiar şi-a ameninţat partenerii europeni cu taxe majorate de import.

Sancţionarea Rusiei este de asemenea foarte surprinzătoare pentru un preşedinte care se află în mijlocul unei anchete speciale care încearcă să lămurească implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale americane câştigate de Trump la sfârşitul lui 2016.

Şi ar mai fi şi recentul telefon de felicitare dat de Trump lui Putin pentru realegerea acestuia din urmă: o decizie luată în ciuda sfatului dat de consilierul de securitate naţională al lui Trump, între timp demis.

Atât de altfel decât de obicei

Evoluţiile de la Washington sunt interesante pentru că ele contravin deciziilor luate până acum unilateral de Trump, din instinct sau pe baza propriilor convingeri. Campania sa electorală şi mandatul său prezidenţial au fost până la acest moment caracterizate de un fel de atitudine prietenoasă faţă de Kremlin şi faţă de Putin personal. Trump a lăudat de mai multe ori stilul de conducere al preşedintelui rus.

În calitate de candidat prezidenţial, Trump declara hotărât că vizează îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia. Ca preşedinte, a împiedicat adoptarea unor sancţiuni dure împotriva Moscovei, cum ar fi dorit Congresul de la Washington. Când serviciile secrete americane au anunţat că Rusia s-ar fi implicat în alegerile prezidenţiale americane, Trump a calificat alegaţiile acestora drept "fake news". El a dat afară funcţionari de stat de rang înalt, printre care pe James Comey, şeful FBI, care deschisese investigaţiile privind implicarea Rusiei în scrutinul american. Trump şicanează regulat această anchetă, condusă acum de investigatorul special Robert Mueller, la rândul său fost şef al FBI.

Ce l-a făcut pe Trump să mute împotriva Rusiei?

Unii ar putea crede că atentatul josnic comis în Anglia l-ar fi putut determina pe Trump să-şi reconsidere radical politica faţă de Rusia. Prea puţine dovezi sprijină însă un asemenea argument. Doar în urmă cu o săptămână Trump îl sunase pe Putin pentru a-l felicita pentru victoria în nişte alegeri care nu pot fi considerate nici libere, nici corecte.

Declaraţia de presă care anunţă expulzarea diplomaţilor ruşi este formulată cu mare atenţie. Ultima propoziţie insistă asupra faptului că Trump rămâne pregătit să lucreze la ameliorarea relaţiilor cu Moscova. Este pentru prima oară când o declaraţie de la Casa Albă îl menţionează o singură dată nominal pe preşedintele actual. Textul nu conţine alte citate ale preşedintelui american iar numele lui Putin nu este deloc pomenit.

Este un aspect grăitor, având în vedere că preşedintele Trump nu ratează niciun prilej de a se lăuda în faţa lumii întregi cu realizările sale. Este deci puţin probabil că Trump vede acum Rusia cu alţi ochi. Mai degrabă, Trump a reacţionat acum la presiunile interne şi externe tot mai mari.

Congresmeni şi demnitari de la Washington, partenerii europeni şi NATO - cu toţii au fost de acord că SUA nu pot să nu facă nimic după otrăvirea fostului agent rus în Anglia. Situaţia cerea o dovadă de solidaritate cu Marea Britanie şi cu Europa.

Şi pe bună dreptate. Ar fi fost de neînchipuit ca SUA să nu se alăture Europei în aceste eforturi de condamnare a Rusiei pentru agresiunea comisă pe pământ britanic.

Dacă am învăţat ceva în timpul preşedinţiei Trump este că acesta a arătat în mod repetat că îi place să ia decizii la care nu se aştepta nimeni. Şi din acest motiv, să ne bucurăm că de data aceasta nu a făcut-o.

Autor: Michael Knigge/os