Anunțul Comisiei Europene vine după ce, chiar în primele zile ale președinției ungare a Consiliului UE, premierul Viktor Orban a pornit într-un periplu la Kiev, Moscova, Beijing și la Washington, pentru summit-ul NATO, pentru ca apoi să se întâlnească cu Donald Trump în Florida.

Deși Ungaria se învecinează cu Ucraina, aceasta a fost prima deplasare la Kiev a premierului ungar de la invazia Rusiei. Orban a calificat călătoria ca fiind o ”misiune de pace” și a încercat să se prezinte drept unul dintre "foarte puținii" șefi de guvern din UE și NATO capabili să poarte discuții productive la Moscova și să negocieze cu toate părțile. Gestul său a fost urmat de critici dure din partea altor state membre ale UE și a aliaților din NATO.

Niciun comisar nu va participa la reuniunile din Ungaria ale Consiliului European

Comisia Europeană a transmis luni (15 iulie) că va boicota parțial cele șase luni în care Ungaria va deține președinția Consiliului European, trimițând doar oficiali de rang înalt la reuniunile informale, nu și comisari – cum ar fi președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și diverșii subordonați ai acesteia. 

"Având în vedere evoluțiile recente, care marchează începutul președinției ungare, Comisia Europeană va fi reprezentată la nivel de înalți funcționari doar în timpul reuniunilor informale ale Consiliului", a declarat purtătorul de cuvânt al lui von der Leyen, Eric Mamer.

"Vizita Consiliului la Președinție nu va avea loc", a adăugat oficialul, în legătură cu o reuniune semestrială care de regulă reunește toți sau majoritatea celor 27 de comisari în capitala țării care deține președinția prin rotație. Această vizită are loc în general la începutul perioadei de șase luni, prefațând planificarea și acțiunea ulterioare.

Mai multe state membre vecine cu Rusia au luat deja această măsură

Decizia de luni a UE vine după ce măsuri similare întreprinse de state membre ale UE, multe dintre ele poziționate aproape de frontierele Rusiei. 

Guvernul suedez a anunțat săptămâna trecută că, la fel ca Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, nu va trimite miniștri la reuniunile guvernamentale legate de președinția ungară a UE în luna iulie, în semn de protest față de discuțiile lui Orban cu Putin la Moscova. 

Ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessika Roswall, a declarat la momentul respectiv că țările vor fi reprezentate doar de funcționari publici și că alte state membre ale UE iau în considerare măsuri similare.

Ungaria afirmă că UE nu poate "alege ce îi place”

Ungaria a reacționat critic la anunțul de luni, susținând că Bruxelles-ul s-ar deda la favoritisme, în condițiile în care scopul președinției rotative este ca toate țările membre să se afle o perioadă la cârma europeană. 

"UE este o organizație internațională constituită de statele sale membre. Comisia Europeană este o instituție a UE", a scris ministrul ungar pentru afaceri europene Janos Boka pe rețelele de socializare. Comisia Europeană nu poate selecta instituțiile și statele membre cu care dorește să coopereze. Oare toate deciziile Comisiei se bazează acum pe considerente politice?", a întrebat el.

Ce este "președinția Consiliului European" și de ce are ea importanță? 

UE are la bază trei instituții politice. Comisia Europeană este executivul, care elaborează cea mai mare parte a legislației și care deține în bună măsură puterea tehnocratică. Cei 27 de comisari ai săi sunt numiți în funcție de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European - cel puțin în teorie și acolo unde este posibil.

Parlamentul European, cu membri aleși din toate statele UE, trebuie să aprobe prin vot majoritar toate propunerile Comisiei și poate să recomande măsuri Comisiei pentru examinare.

Însă aproape tot ceea ce face UE necesită aprobarea finală a Consiliului European. Această organizație nu include cu adevărat funcționari "UE", ea fiind în schimb formată din cele 27 de guverne alese din fiecare stat membru. 

Consiliul trebuie să aprobe aproape toate politicile UE - în unanimitate pentru chestiunile cele mai sensibile și prin procese complicate de vot cu majoritate calificată - înainte ca acestea să poată fi puse în aplicare. 

Sarcina președintelui Consiliului European, în prezent Charles Michel, este de a contribui la coordonarea și obținerea consensului în cadrul acestor discuții, precum și să asigure legătura și să negocieze cu celelalte instituții ale UE. Guvernele europene sunt însă cele care preiau pe rând frâiele Consiliului pentru câte șase luni, această perioadă fiind denumită președinție.

Deținătorul președinției nu are drepturi de vot sporite și nici posibilitatea de a acționa necontrolat, ceea ce înseamnă că aceleași obstacole în transpunerea politicii i se aplică în calitate de președinte. Cu toate acestea, respectiva președinție este capabilă să orienteze într-o oarecare măsură agenda și să decidă ce probleme sunt explorate (sau neglijate) în timpul mandatului ei.

Mandatul Ungariei este privit cu îngrijorare de ceva timp, între altele din cauza modului în care Orban a abordat invazia Rusiei în Ucraina. 

Metsola rămâne președinta Parlamentului European 

Politiciana malteză Roberta Metsola, care candidează pentru un nou mandat de președinte al Parlamentului European, a fost aleasă în primul tur de scrutin cu voturile a 562 din cei 720 de deputați, reuniți în prima sesiune după alegerile europene. Politiciana creștin-democrată deține această funcție din 2022 și este membră a Parlamentului European din 2013.

"Vreau să ajut la eliminarea decalajului rămas între ceea ce așteaptă oamenii de la Europa și ceea ce putem oferi", a declarat Metsola. Ea a promis că va milita pentru un "parlament puternic" care "să promoveze legile pe care cetățenii noștri le doresc și de care au nevoie". Singurul candidat al opoziției a fost spaniola Irene Montero din partea grupului de stânga, care a obținut 61 de voturi.

vd/maw/ag