Comisia a pregătit o foaie de parcurs pentru Moldova din care reiese că Chișinăul poate închide 25 din cele 35 de capitole de negociere pentru aderarea la UE pe parcursul anului 2027. Raportul Comisiei evaluează progresele Republicii Moldova în alinierea la legislația UE, consolidarea statului de drept și convergența economică. Constatările vor servi drept punct de pornire pentru discuțiile despre prioritățile de reformă și următorii pași în negocierile de aderare.

Se conturează o decuplare „creativă” de Ucraina

Conform informațiilor publicate de jurnaliștii care au văzut raportul preliminar, ritmul reformelor din Republica Moldova este considerat aproape „fără precedent” în istoria extinderii Uniunii Europene. Moldova a avansat mult mai repede decât Ucraina în procesul de reforme, iar UE nu mai poate ține „la pachet” cele două state în procesul de aderare.

Pentru comparație, Comisia anticipează că, în 2027, Ucraina va putea încheia negocierile doar pe șapte capitole din cele 35. Aceasta sugerează că raportul este unul favorabil decuplării Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare. Dar aceasta înseamnă însă o decizie definitivă a UE, care ar urma să fie mai degrabă una politică, la nivelul Consiliului European.

Așadar, Bruxellesul ia în calcul posibilitatea ca negocierile cu Moldova și Ucraina să avanseze în ritmuri diferite, opțiune pentru care pledează Chișinăul, dar căreia i se opun Kievul și câteva state membre UE.

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană în propriul ritm și că blocarea parcursului european al țării nu ar ajuta Ucraina. „Ne dorim deschiderea ultimelor două clustere, pentru care, potrivit Comisiei Europene, ambele țări sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Înțeleg că Ungaria discută cu guvernul ucrainean anumite chestiuni bilaterale și sperăm că, în următoarele luni, toate statele membre vor lua o decizie favorabilă pentru ambele țări. Noi susținem un proces bazat pe merite și nu cerem scurtături. Încercăm să menținem Republica Moldova de partea corectă a istoriei și să o păstrăm democratică. De aceea, integrarea europeană este atât de importantă pentru noi. Suntem o țară mică. Numai în 2025, Rusia a cheltuit echivalentul a 2% din PIB-ul nostru pentru a interveni în procesele noastre democratice. Am rezistat până acum, dar dacă nu vom avansa în procesul de integrare europeană, în pofida eforturilor depuse, Rusiei îi va fi mai ușor să-și promoveze narațiunile pe viitor. Vrem să ne păstrăm suveranitatea și democrația, dar vrem și să rămânem prieteni cu Ucraina. Dacă nu vom reuși să avansăm în procesul de integrare europeană și să ne consolidăm reziliența în fața Rusiei, situația va deveni riscantă”, a menționat președinta Maia Sandu într-un interviu recent oferit publicației maghiare „Valasz Online”.

O decizie va fi luată la ultima ședință din acest an a Consiliului UE

Volodimir Zelenski a menționat însă recent, la Bruxelles, că „separarea celor două state pe drumul către UE ar fi, din punct de vedere moral, o greșeală”. În cadrul unei emisiuni televizate, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, a explicat ce a avut în vedere președintele ucrainean când a făcut această declarație: „E foarte important și foarte bine că suntem împreună. Eu nu sunt sigur că, dacă se va încerca această decuplare, nu ne va fi mai greu la fiecare în parte. Ar putea să apară factori de risc pentru fiecare țară în acest parcurs. Suntem două state care avem aceeași opțiune în politica externă, avem aceleași aspirații. Ar fi corect din punct de vedere moral să mergem înainte împreună, susținându-ne una pe alta. Acest tandem nu e doar despre evaluare. E vorba și despre sprijinul politic atât al Ucrainei față de Republica Moldova, cât și al Republicii Moldova față de Ucraina și de obținerea acestui sprijin politic din partea Bruxellesului”, a explicat diplomatul ucrainean.

O decizie în acest sens va fi luată la ultima reuniune a Consiliului UE din acest an. Nu se știe deocamdată cum va arăta soluția identificată de UE. Discuțiile foarte complicate pe acest subiect în cadrul UE nu s-au încheiat. Oficialii moldoveni spun că „ar putea fi o decizie creativă”, fără a oferi alte detalii.

Raportul nu conține nici un reproș la adresa R. Moldova

Raportul despre extindere pe care Comisia Europeană îl va prezenta miercuri nu conține nici o critică la adresa Republicii Moldova, care este numită „fruntașul aderării”, alături de Muntenegru și Albania (din pachetul Balcanii de Vest), care au încheiat aproape toate capitolele de negocieri. Moldova este apreciată pentru că face reforme în condiții grele, confruntându-se cu un război hibrid purtat de Rusia și cu greutăți economice și de securitate generate de războiul din Ucraina. Comisia reiterează în document că Moldova este pregătită cu certitudine să deschidă toate capitolele de negocieri pentru aderarea la UE (au mai rămas două capitole din cele șase).

După prezentarea Raportului de extindere 2026 de către Comisia Europeană, la Chișinău, pe 9 și 10 noiembrie, se va desfășura Conferința anuală privind extinderea UE. Se va discuta despre progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de aderare și reformele ce urmează a fi implementate în 2027. La eveniment va participa și comisarului european pentru extindere, Marta Kos.

Ulterior, pe 15 și 16 noiembrie, președinta Maia Sandu va merge la Bruxelles, unde va participa la Forumul de Extindere al UE. Maia Sandu va ține un discurs în cadrul panelului despre extindere pe 15 noiembrie, alături de oficiali din Ucraina, Albania și Muntenegru.

Vasile Tofan: Presiunile din partea Rusiei vor crește esențial

Republica Moldova își propune să încheie negocierile de aderare la UE până în 2028 și să adere la marea familie europeană până în 2030. În faza inițială, oficialii europeni au fost sceptici în privința acestui calendar asumat de Chișinău. Ulterior însă, au fost nevoiți să-și reconfigureze mecanismele ca să poată ține pasul cu reformele raportate de autoritățile moldovene.

Premierul moldovean, Vasile Tofan, a menționat marți, în cadrul unei intervenții prin videoconferință la „Euronews Enlargement Summit 2026”, că Rusia va crește presiunile asupra Chișinăului pe măsură ce Republica Moldova se va apropia de momentul aderării la UE: „Cred că ne-am numărat printre primele țări aflate în prima linie a ceea ce numim război hibrid. Este vorba despre atacuri cibernetice, dar și despre multă dezinformare și propagandă. Rusia a cheltuit echivalentul a 2% din PIB-ul nostru pentru a influența ultimele alegeri. În multe privințe, Republica Moldova s-a aflat în prima linie a acestei lupte și a reușit să-i reziste. Vedem că aceste atacuri capătă acum forme noi. Peste 100 de drone au pătruns ilegal în spațiul nostru aerian. Trebuie să recunoaștem riscurile și să investim în apărare ”, a menționat Vasile Tofan.