Democrații din opoziție (foștii guvernanți), unii vizați în raportul privind frauda bancară, au încercat să devieze atenția de la subiectul zilei prin inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Maia Sandu, iar când discuțiile, totuși, au început - au părăsit in-corpore sala de ședințe a Parlamentului.

În noiembrie-decembrie 2014, suma de aproximativ 1 miliard de dolari, scoasă din trei bănci moldovene, a fost transferată în străinătate, iar gaura din sistemul bancar a fost acoperită cu împrumuturi de la Banca Națională acordate cu garanția Guvernului. Prima garanție a fost dată de guvernul Leancă, chiar înainte ca banii să plece în străinătate.

A fost „un complot împotriva statului, coordonat cu politicieni și demnitari de stat” - a menționat președintele Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor devalizării sistemului bancar, Alexandru Slusari. În paralel, procurorii au inițiat 197 de cauze penale și au aplicat sechestre pe bunuri în valoare de 3 miliarde de lei moldovenești ale persoanelor fizice și juridice implicate în celebrul jaf bancar. Totuși, de 5 ani, ancheta penală bate pasul pe loc, probele au fost secretizate, iar la Procuratură, potrivit lui Slusari, chiar și astăzi, la 4 luni de la căderea fostului regim, există procurori care protejează interesele grupului infracțional organizat care a plănificat și realizat „furtul secolului”. A fost secretizat de Procuratură inclusiv raportul detectivilor americani de la „Kroll”, care au urmărit circuitul banilor furați din băncile moldovenești și au identificat o listă impunătoare de persoane, firme și bănci (din străinătate) implicate în fraudă.

Beneficiari

Deși a figurat în calitate de principal suspect în dosarul furtului miliardului, în perioada guvernării PDM, Ilan Șor (condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari) a fost lăsat în libertate sub diferite pretexte. Procesul era tergiversat ba că nu are cine traduce în limba rusă dosarul (7 luni a durat traducerea), ba că judecătorii de la Apel refuză să-și asume cazul. În cele din urmă, Șor a fugit din Moldova cu câteva ore înainte ca PDM să-și anunțe capitularea politică în iunie 2019. Tot atunci, din Moldova, a fugit și liderul PDM, Vlad Plahotniuc, anunțat în căutare abia săptămâna trecută.

Potrivit lui Alexandru Slusari, „beneficiarii finali ai fraudei sunt grupările Plahotniuc, Șor și Filat”. Comisia de anchetă a stabilit că la începutul lunii noiembrie 2014, la Reședința (prezidențială) de stat de la Condrița a vut loc o ședință cu participarea lui Nicolae Timofti (președintele de atunci al Republicii Moldova), Vlad Plahotniuc, Vlad Filat (deja la pușcărie), Iurie Leancă, Igor Corman (ex-președinte al Parlamentului), Dorin Drăguțanu (ex-guvernator al Băncii Naționale) și Ion Păduraru (consilier al ex-președintelui Timofti), iar Plahotniuc ar fi insistat asupra acordării garanțiilor de stat pentru cele trei bănci jefuite („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”). Astfel s-a deschis calea hoților spre rezervele Băncii Naționale.

 A urmat prima decizie secretă de Guvern privind acordarea garanțiilor de stat în valoare de 9,5 miliarde de lei moldovenești celor trei bănci, fără a impune imediat și administrare specială. Potrivit lui Slusari, în acea perioadă, din cele trei bănci au fost sustrase peste 25,5 miliarde de lei doar de către persoane juridice. Adică, banii oferiți de BNM cu garanția statului nu au ajuns la deponenți (persoane fizice), așa cum argumenta până nu demult ex-premierul Iurie Leancă, ci - prin plasamanete interbancare - la băncile devalizate. Persoanele fizice și-au primit banii din cea de-a doua garanție de stat, în valoare de 5,3 miliarde de lei moldovenești, oferită de Guvernul Gaburici.

Nume

Comisia de anchetă a Parlamentului a cerut anchetarea penală a conducerii de atunci a Guvernului și a Băncii Naționale, adică a ex-premierului Iurie Leancă, Andrian Candu (ministru al Economiei între 2014 și 2015), Anatol Arapu (ex-ministru al Finanțelor), Dorin Drăguțanu (ex-guvernator BNM) și Emma Tăbârță (fostă viceguvernatoare BNM).

Potrivit lui Slusari, Procuratura Generală a sabotat investigarea jafului bancar pe tot parcursul anilor 2014-2019. Conform Hotărârii Parlamentului votate joi, 17 octombrie, după audierea raportului Comisiei de anchetă, Procuratura Anticorupție are la dispoziție 30 de zile pentru investigarea acțiunilor de sabotaj din partea procurorilor și prezentarea unui raport în acest sens în Parlament.

În septembrie 2016, la 10 luni după ce a fost învestit noaptea, contrar protestelor stradale, în spatele a zeci de cordoane de poliție, Guvernul Filip, controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc, a pus miliardul de dolari furat (cu tot cu dobânda de 5%), pe umerii cetățenilor, urmând ca aceștia să întoarcă banii, scoși de hoți din rezervele BNM cu acordul Guvernului, în următorii 25 de ani.

Hotărârea de joi a Parlamentului, aprobată în baza raportului Comisiei de anchetă privind frauda bancară obligă Guvernul și Banca Națională a Moldovei să analizeze oportunitatea desecretizării și publicării tuturor materialelor legate de devalizarea sistemului bancar, iar Ministerul Finanțelor este obligat să efectueze un audit vizând legalitatea repartizării mijloacelor financiare acordate în calitate de „credite de urgență” de către BNM pentru „Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank” în perioada 2014-2015.

„Avocații”

În cadrul ședinței, deputații Partidului „Șor” au încercat să mute accentele. Ei au lăsat să se înțeleagă că miliardul de dolari a fost furat prin acordarea „creditelor neperformante” - nu prin viramente bancare uriașe, așa cum a constatat comisia de anchetă. „Creditele neperformante nu le poți scoate în zone offshore” - a fost replica membrilor comisiei de anchetă.

La rândul său, deputatul PDM Sergiu Sîrbu a declarat, după ce a părăsit ședința de joi a Parlamentului, că raportul prezentat de Slusari a avut menirea să spele imaginea lui Filat și Platon: „Această comisie a avut scopul să falsifice realitatea, să-i scoată basma curată pe Filat și Platon”.