Spionaj, sabotaj, furt de date - doar câteva cuvinte care, încă de la începuturile erei digitale au început să-i neliniştească pe şefii marilor companii germane şi nu numai. Temerile lor sunt cu atât mai mari acum, când lumea este dependentă de Internet şi de comunicaţiile mobile. Dacă înainte trebuia să pătrunzi fizic într-un birou pentru a fura un dosar din dulap, acum informaţiil sunt vânate de la distanţă.

Printre făptaşi sunt nu doar hackeri care vor să se îmbogăţească, ci şi servicii secrete, interesate de planurile şi produsele unor companii de mare succes. Pagubele financiare pe care le cauzează astfel de acţiuni depăşesc 50 de miliarde de euro, relevă un studiu prezentat la Berlin de Asociația Federală Germană pentru Tehnologia Informației (Bitkom).

Preşedintele instituţiei, Dieter Kempf, a declarat că la studiul realizat de Bitkom au participat aproximativ 1074 de companii, adică 20 la sută din totalul de 5000 care au fost contactate în acest sens. Rezultatele sondajului realizat telefonic în lunile ianuarie şi februarie, confirmă în mare parte informaţii deja cunoscute. Riscul de a deveni victima unui atac cibernetic este enorm pentru orice companie germană, indiferent de mărimea şi profilul ei.

Scandalul NSA a generat nesiguranţă

De altfel, peste jumătate dintre companiile prezente în sondaj au fost afectate de atacuri cibernetice în ultimii ani. Mai mult, 28 la sută dintre acestea sunt de părere că au fost atacate virtual. "Presupun că scandalul generat de acţiunile de monitorizare şi spionaj ale Agenţiei Federale de Securitate din Statele Unite are şi el greutatea lui în acest context", a declarat şeful Bitkom. În urma rumorii cauzate de NSA rămâne multă nesiguranţă, mai crede expertul.

Companiile cel mai des vizate de atacuri cibernetice sunt cele din industria de automobile. 68 la sută dintre acestea au fost vizate în ultimii ani de acţiuni virtuale ostile. "Este o branşă în care apar foarte multe inovaţii", a spus Kempf. Acelaşi lucru este valabil şi pentru industria chimică şi farmaceutică (66 la sută). Nu mai puţin în pericol se află şi companiile care oferă servicii financiare, respectiv marile companii de asigurări. Acestea au la dispoziţie baze de date enorme, care conţin inclusiv informaţii detaliate despre clienţi. Odată sparte de hackeri, astfel de baze de date le pot aduce acestora câştiguri însemnate.

Cârtiţele

Suma pagubelor anuale cauzate de atacurile cibernetice, estimată de Bitkom la 51 de miliarde de euro, ţine cont de mai mulţi factori: pierderile cauzate de produsele plagiate şi lezarea drepturilor asupra patentului. Prin urmare, pagugele generate de pierderea unor avantaje în faţa concurenţei sunt imense.

În numeroase cazuri, secretele companiilor sunt vândute chiar de angajaţi ai acestora (foşti sau actuali). Angajaţii sunt, în opinia lui Kempf, "cea mai importantă resursă a companiei, dar şi cel mai însemnat risc". Şeful Bitkom este de părere că reticenţa pe care multe dintre firmele lovite de atacuri ciberentice o manifestă faţă de instituţiile statului cărora ar trebui să li se adreseze, arată cam cât de mare este teama companiilor de a nu suferi o pierdere de imagine.

Dieter Kempf a lăudat în schimb cooperarea Asociației Federale Germane pentru Tehnologia Informației cu poliţia din landurile Baden-Württemberg, Renania de Nord-Vestfalia şi Saxonia Inferioară. În context, Bitkom consideră inutilă însăprirea legilor privind criminalitatea cibernetică.