Cei mai mari plătitori străini de taxe în Rusia provin din SUA şi Germania. Sunt companii americane şi germane care co-finanţează indirect războiul lui Putin, în ciuda faptului că Rusia a atacat Ucraina. Aceasta reiese dintr-un studiu realizat de Kiew School of Economics. Potrivit datelor economiştilor ucraineni, în Rusia activează în continuare 262 de companii germane, adică mai bine de două treimi din cele active acolo înaintea izbucnirii războiului.

Autorii studiului, despre care ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a relatat pentru întâia oară, cer companiilor din vest să părăsească Rusia cât mai rapid cu putinţă. Studiul lor se intitulează "The Business of Staying" (afacerea de a rămâne pe loc). Autorii cer împreună cu o uniune de activişti de mediu şi susţinători ai Ucrainei, grupaţi în organizaţia B4Ukraine,  încetarea afacerilor pe care concerenele vestice le derulează în Rusia.

"Companiile care îşi desfăşoară în continuare activitatea în Ucraina ar trebui să ia rapid măsuri pentru a-şi suspenda legăturile şi a se retrage cu responsabilitate", se arată în studiu. Guvernele ţărilor de provenienţă ale firmelor respective ar trebui să intervină, mai cer autorii studiului. "Statele ar trebui să ia şi măsuri descurajante, cum ar fi amenzile, limitarea accesului la contracte şi excluderea de la comenzi publice şi o mai puternică demascare a companiilor care sunt în continuare active în Rusia".

Afaceri extrem de profitabile cu tutun, bunuri de consum şi automobile

Firmele străine au făcut în 2022 cele mai profitabile afaceri în Rusia mai ales cu produse din tutun, bunuri de consum cum ar fi alimentele, articolele de igienă şi alte produse pentru consumul de zi cu zi şi cu automobile.

Pe lista firmelor active în Rusia apar nume cunoscute cum ar fi Philip Morris, Japan Tobacco, Pepsi, Danone, Mars, Procter & Gamble şi concernul german Metro. În afară de Metro, nicio altă firmă germană nu se numără între primele 10 firme străine de pe listă, care realizează în Rusia cele mai mari profituri şi plătesc impozitele cele mai mari.

Remarcabilă este ascensiunea firmelor chineze în acest clasament. Printre cele 10 firme străine care şi-au sporit cel mai mult profiturile în 2022 sunt contructorii chinezi de automobile Chery, Haier, Geely şi Haval.

În total, potrivit studiului, firmele străine au rulat în Rusia în 2022 o cifră de afaceri de 213,9 miliarde de dolari, cu un profit de 14,1 miliarde de dolari. Ele au plătit fiscului rus 3,5 miliarde de dolari, ca impozit corporatist. Prin asta ele "au contribuit la efortul Kremlinului de finanţare a războiului", scriu economiştii de la Kiev.

Doar companiile cu sediul central în UE au rulat în 2022 75,2 miliarde de dolari, plătind un impozit pe profit de 594 de milioane de dolari.

Iar două treimi din impozitul pe profit plătit în 2022 fiscului rus de firme din UE, provine de la firme germane, care au vărsat în vistieria Moscovei 402 milioane de dolari.

Autorii studiului s-au bazat în calculele lor pe datele prezentate de firmele respective şi pe informaţii culese din surse oficiale ruse.

Studiul recunoaşte însă că activităţile economice cercetate sunt afaceri legale, care nu sunt vizate de sancţiuni. Acesta este şi argumentul principal al multor companii din vest active în Rusia. Gigantul comercial Metro a declarat, potrivit FAZ, că "afacerile sale corespund deplin cererilor sancţiunilor instituite de UE".

Cifre relevante vor exista abia în 2023

Michael Harms cunoaşte aceste date. El este însărcinatul cu afaceri al Comisiei pentru Est a Economiei Germane (Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft) şi a declarat pentru DW că trebuie ţinut cont de faptul că multe firme germane au ieşit între timp de pe piaţa rusă, sau sunt în plin proces de retragere. Aceasta se referă mai ales la firmele foarte mari, cu cifre de afaceri corespunzătoare. De exemplu, cei doi fabricanţi de automobile Volkswagen şi Mercedes Benz şi-au vândut între timp afacerile din Rusia.

"Dar retragerea necesită timp şi o lungă respiraţie. Relaţiile economice germano-ruse au cunoscut deja o transformare dramatică. În anul 2022 exporturile germane în Rusia s-au diminuat cu aproape 50 la sută. Iar importurile din Rusia s-au redus de la începutul anului 2023 cu aproape 90 la sută. Faptul că acest exod nu este reflectat de statisticile din 2022 este firesc", a explicat Harms.

Încasările Rusiei sunt probabil şi mai mari

Ce contribuţie au cele 3,5 miliarde de dolari, plătite de firmele străine fiscului rus, la finanţarea războiului lui Vladimir Putin? Autorii studiului atrag atenţia că statul rus profită suplimentar şi de impozitul pe venit plătit de angajaţii firmelor străine, la care se adaugă şi alte încasări, cum ar fi TVA-ul. "Acesta este doar vârful eisbergului, şi probabil este o subestimare consistentă a întregii facturi fiscale", scriu autorii studiului.

Jeffrey Sonnenfeld, economist în cadrul Universităţii Yale din SUA, a scris într-un articol publicat pe 30 iunie în Time Magazine, că "numeroşi comentatori din vest pleacă de la premisa că Putin încasează miliarde prin comerţul exterior pentru finanţarea invaziei, graţie preţului materiilor prime, sancţiunilor vestice slabe şi eludării sancţiunilor".

Dar plafonarea preţului petrolului, impusă de comunitatea internaţională, a făcut ca aceste încasări să fie în cădere liberă. Încasările din exportul petrolului rus abia dacă acoperă costurile de producţie, crede Sonnenfeld. "Preţul petrolului şi gazelor naturale este astăzi mai mic decât înaintea invaziei, la fel şi preţul cerealelor, grâului, lemnului pentru construcţii, al metalelor şi practic tuturor materiilor prime pe care Rusia le produce".

Adesea se scapă din vedere că Putin nu-şi finanţează invazia în Ucraina prin "exporturi dubioase de materii prime sau eludarea sancţiunilor, ci prin exploatarea la sânge a economiei ruse", a mai scris Sonnenfeld. El a evidenţiat estimări ale unor analişti, potrivit cărora războiul din Ucraina costă Rusia aproximativ un miliard de dolari pe zi.

În calitate de dictator autoritar, care are acces la mai bine de 70 la sută din economia rusă, Putin nu va rămâne niciodată fără bani, consideră Sonnenfeld în articolul din Time, semnat împreună cu colegul său de la Yale, Steven Tian. Putin poate mereu găsi "bani sub saltea" sau îi poate sili pe ceilalţi copii din curtea şcolii (oligarhii) să-i cedeze lui banii de buzunar, concluzionează cei doi economişti.