Sunt cel puțin câteva partide care există doar juridic în Moldova, gata să i se vândă oligarhului fugar, pentru ca acesta să poată să tulbure în continuare apele, de la distanță, în politica moldovenească. Soluția de lungă durată ar fi condamnările definitive în dosarele penale de mare corupție în care figurează principalii lideri ai grupării rămași în Moldova. Patru din cei cinci deputați ai partidului „Șor”, scos luni în afara legii, sunt cu imunitatea parlamentară ridicată, fiind cercetați pentru acte de corupție sau fraudă bancară. Dosarele lor sunt la adăpostul unor judecători și procurori montați în funcții în perioada regimului Plahotniuc (2014-2019).

Pe 27 aprilie, Parlamentul de la Chișinău i-a revocat mandatul de deputat liderului grupării, oligarhul fugar Ilan Șor, la două săptămâni după ce Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat (în lipsă) la 15 ani de închisoare, găsindu-l vinovat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Dosarul Șor a fost plimbat prin instanțele de apel timp de șase ani. După ce a rămas fără mandatul de deputat, în locul lui, în Parlament urma să acceadă deputatul supleant transfug Valeriu Vitiuc, dar Curtea Constituțională a stabilit prin hotărârea sa de luni, 19 iunie, că „listele candidaților supleanți din partea partidului „Șor” în Parlament și în consiliile locale, validate anterior, se declară nule”, ceea ce înseamnă că Vitiuc nu va mai ajunge deputat.

Scenariul unui film fără sfârșit

Actualul președinte al Moldovei, Maia Sandu, și partidul pe care ea l-a înființat – PAS, au învins la ultimele alegeri (iar PAS are acum majoritate în Parlament) în baza unor puternice mesaje anticorupție. Societatea moldovenească era sufocată de corupție după ce din sistemul bancar al micului stat s-a furat un miliard de dolari iar alte 22 de miliarde de dolari au fost spălate. O anchetă independentă a detectivilor de la compania „Kroll” a arătat clar că în spatele „jafului secolului” au stat gruparea „Șor” și fruntașii acestui partid cu mandate de deputat.

Preluarea puterii de către actuala guvernare pro-europeană a fost precedată însă de numeroase „cutremure” politice și decizii politice complicate. Mai întâi, principalele forțe anti-oligarhice (PAS și Platforma DA) au reușit să formeze un bloc (ACUM). Ulterior, în iulie 2019, acest bloc a coalizat cu Partidul Socialiștilor, controlat de președintele de atunci al Moldovei, pro-rusul Igor Dodon, pe care oligarhul Plahotniuc se pregătea să-l trimită la pușcărie. Coaliția distopică PSRM-ACUM era singura cale de debarcare de la putere prin alegeri a oligarhului Plahotniuc, care aluneca spre instituirea tiraniei.

Astfel, în iunie 2019, regimul oligarhului Vladimir Plahotniuc a fost înfrânt și expulzat de la putere la limita unei tentative de lovitură de stat. Plahotniuc și Șor au fugit din Moldova cu câteva ore înainte ca guvernul lui Pavel Filip, controlat de Plahotniuc, să cedeze puterea. Atât Plahotniuc, cât și Șor se află în căutare internațională și în lista de sancțiuni a SUA, UE, Marii Britanii și Canadei, fiind acuzați că ar fi conectați la interesele Kremlinului de a destabiliza Moldova în contextul războiului din Ucraina.

Cum Dodon s-a crezut un pic de Plahotniuc

A urmat o perioadă în care Igor Dodon a încercat să-și subordoneze sistemul creat de Plahotniuc. În noiembrie 2019, guvernul Maiei Sandu a fost demis iar în Parlament s-a profilat o coaliție nedeclarată PSRM-ȘOR, care bloca orice inițiativă îndreptată împotriva marilor corupți.

Șansa schimbării din temelii a Moldovei a apărut abia pe 28 aprilie 2021, când, pe fondul unei gafe a politicienilor corupți, care a generat imposibilitatea învestirii unui nou guvern subordonat lor, președinta Maia Sandu a dizolvat Parlamentul. Alegerile anticipate au fost câștigate masiv de PAS și astfel a început adevărata schimbare în Moldova.

Corupția din justiție, singura miză a fugarilor

Dar reformele înaintează greu din cauza rezistenței puternice din partea sistemelor create de lumea criminală, care a condus Moldova în perioada regimurilor ce au apus - blocaje în justiție în fața unei reforme ce vizează evaluarea integrității tuturor judecătorilor iar mai nou – revoltă și în tabăra procurorilor corupți care încearcă să se conserve în sistem în fața unei evaluări externe a averilor acestora.

Luni, 19 iunie, Procuratura Anticorupție de la Chișinău a anunțat finalizarea urmăririi penale în privința partidului „Șor” ca persoană juridică și în privința deputatei Marina Tauber ca persoană care gestiona administrativ și financiar partidul. Dosarul se referă la acceptarea cu bună știință a finanțării partidului din partea grupului criminal organizat condus de Ilan Șor și urmează a fi transmis în judecată.

La începutul lunii mai 2023, fiind cercetată în trei cauze penale, Marina Tauber a încercat să fugă din Republica Moldova. La sfârșitul aceleiași luni, procurorul general interimar al Republicii Moldova, Ion Muntean, a obținut, în Parlament, ridicarea imunității deputatei Tauber, pentru trimiterea ei în judecată în dosarul finanțării ilegale a partidului „Șor” de către o grupare criminală. Tauber se află acum în arest la domiciliu.

Aduceau bani pentru destabilizarea țării prin „curieri”

A fost prima dată când autoritățile au dezvăluit schema finanțării partidului și, implicit, a protestelor antiguvernamentale organizate la Chișinău de către partidul „Șor” în ultimul an, cu scopul destabilizării Moldovei și schimbării guvernării. Potrivit ordonanței de punere sub învinuire din 22 mai 2023, Marina Tauber, deținând funcția de vicepreședintă a partidului „Șor”, fiind persoana care gestionează administrativ și financiar partidul, „acționând cu intenție directă, a acceptat cu bună știință finanțarea partidului din partea grupului criminal organizat condus de Ilan Șor”.

Potrivit procurorului general, începând cu anul 2021, grupul criminal organizat s-a preocupat de punerea în aplicare a schemei de finanțare a partidului „Șor” din surse interzise, prin introducerea mijloacelor bănești în Moldova preponderent din Federația Rusă, prin intermediul curselor organizate cu regularitate prin Aeroportul Internațional Chișinău și prin punctele de trecere a frontierei Leușeni-Albița, Palanca-Maiaki-Udobnoe. „În felul acesta, la indicația directă a lui Ilan Șor, erau selectate în prealabil persoane care activau în cadrul companiilor afiliate, precum și persoane din Departamentul monitorizare și control al partidului care erau remunerate cu suma de 50 de euro pentru a efectua periodic zboruri tur-retur în Rusia cu scopul introducerii în țară a câte 8000 de dolari – bani destinați pentru finanțarea neoficială a partidului”, a explicat procurorul general. Conform legislației moldovenești, persoanele care introduc în țară până la 8000 de dolari nu sunt obligate să-i declare.

Ulterior, banii introduși în țară erau folosiți la organizarea de proteste false la care se încerca ostilizarea populației față de guvernarea pro-europeană și alimentarea propagandei rusești în raport cu războiul din Ucraina. Potrivit procurorului general, începând cu anul 2021, la grupul criminal organizat condus de Ilan Șor s-au alăturat un fost șef al Serviciului Vamal, un ex-deputat din Parlamentul Republicii Moldova, un fost ofițer de investigații din cadrul Centrului Național Anticorupție și alte persoane cu funcții de răspundere. Acestea acționau în baza rolurilor repartizate preliminar – misiunea lor fiind coruperea alegătorilor, spălarea de bani și organizarea dezordinilor în masă.