Aceștia trebuie să părăsească teritoriul țării imediat ce vor primi oficial înștiințările și nu vor mai putea intra în Republica Moldova între 5 și 15 ani. Informațiile au fost confirmate pentru DW de către Inspectoratul General pentru Migrație de la Chișinău și de către președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Au fost declarați indezirabili comandantul GOTR Dmitri Zelenkov, adjuncții săi Dmitri Opalev, Serghei Mașenko și Serghei Șirșov, precum și șefii statului-major al GOTR Marat Iarulin și Aleksei Bogomolov.

Igor Grosu: „Îi vom trimite acasă”

„Aceste persoane au fost declarate indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova. Motivul este unul foarte concret: armata rusă se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Ei sunt militarii altui stat și se află ilegal pe teritoriul nostru național. Conform legislației Republicii Moldova, străinul are la dispoziție 90 de zile pentru a-și legaliza șederea pe teritoriul nostru. Excepții pentru această procedură nu există. Ei nu au făcut-o timp de mulți ani, așa că, în momentul în care vor ajunge, într-o situație sau alta, pe malul drept al Nistrului, noi o să-i trimitem acasă”, a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Potrivit Inspectoratului General pentru Migrație, de la începutul anului 2026 până în prezent au fost declarate indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, în scopul protejării securității naționale și menținerii ordinii publice, 76 de cetățeni străini, inclusiv membri ai unor grupuri militare neconstituționale. Măsurile au fost dispuse de către autoritatea competentă pentru străini la propunerea altor autorități cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale.

Șefii comandamentului GOTR vizați ar urma să primească înștiințările din partea Inspectoratului General pentru Migrațiune prin poștă. Dacă vor ignora somațiile și vor rămâne în regiunea transnistreană, se vor pomeni izolați în Transnistria până în momentul preluării de către Chișinău a controlului de facto asupra regiunii transnistrene urmând a fi expulzați atunci din Moldova. În acest moment Chișinăul nu poate exercita controlul efectiv asupra regiunii transnistrene din cauza regimului separatist de la Tiraspol, fortificat timp de trei decenii de către Kremlin în spatele armatei ruse care staționează ilegal acolo încă din perioada sovietică. În timpul războiului de la Nistru din 1992, soldat cu desprinderea de facto a Transnistriei (11% din teritoriu) de restul Republicii Moldova, armata rusă dislocată acolo s-a implicat de partea separatiștilor cu trupe, dar mai ales prin furnizare de armament.

Din 2014, după anexarea Crimeii de către Rusia, Chișinăul și Kievul au blocat rotația militarilor ruși din Transnistria. Acum efectivul armatei ruse din stânga Nistrului (aproximativ 1200 de militari) este format, în mare parte, din localnici care au dobândit și cetățenia Federației Ruse. Majoritatea însă au și acte moldovenești de identitate și, implicit, au responsabilități juridice față de Republica Moldova . Președinta Maia Sandu a cerut în repetate rânduri comunității internaționale, inclusiv de la tribuna ONU, să ajute Moldova să scape de armata rusă de ocupație.

Tensiuni la negocierile 1+1 de la Tiraspol

Decizia Chișinăului de a-i declara indezirabili pe șefii comandamentului GOTR din Transnistria a coincis cu o nouă rundă de negocieri în formatul 1+1 (Chișinău-Tiraspol), desfășurată joi la sediul misiunii OSCE din Tiraspol. Discuțiile au fost extrem de tensionate. Negociatorul-șef din partea Tiraspolului, Vitalii Ignatiev (cercetat de SBU din Kiev, ca cetățean ucrainean, pentru colaborare cu statul agresor ) a încercat să readucă în discuție necesitatea reluării negocierilor în formatul 5+2 (cu Rusia și Ucraina ca mediatori) – un format pe care Chișinăul și Kievul îl consideră „mort” după invazia Rusiei asupra Ucrainei în februarie 2022.

În paralel, de la Moscova, a insistat asupra reluării „rapide și necondiționate” a negocierilor în formatul „5+2” și adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin. Într-un interviu pentru „Izvestia”, acesta a acuzat autoritățile de la Chișinău și Kiev de „paralizarea acestui mecanism de reglementare a conflictului transnistrean”.

Discuția a degenerat joi la Tiraspol când negociatorul-șef din partea Chișinăului, Valeriu Chiveri, a încercat să-i explice lui Ignatiev că nu poate fi vorba de o relație diplomatică între Chișinău și Tiraspol, deoarece o relație diplomatică există între două state, ori Transnistria nu este stat. Apoi, Chiveri i-a propus lui Ignatiev semnarea unei declarații privind reluarea negocierilor, cu accent pe soluționarea politică în baza suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, iar asta l-a dezechilibrat și mai mult pe reprezentantul Tiraspolului, care a amenințat că va părăsi întâlnirea. A fost nevoie de intervenția diplomaților OSCE pentru a calma spiritele. Potrivit lui Valeriu Chiveri, conștientizarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova de către capii regimului separatist ar deschide perspective semnificative pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean.