În metropola bavareză se vor reuni, timp de două zile, specialişti din domeniul militar, politicieni cu rang înalt, precum şi reprezentanţi ai industriei de armament pentru a discuta, aşa cum se întâmplă în fiecare an, despre provocările moderne la adresa securităţii mondiale. Conferinţa, care a ajuns la ediţia cu numărul 47, se va apleca, de data aceasta, cu precădere asupra situaţiei instabile din Egipt şi Tunisia, dar va aborda şi chestiuni spinoase precum controlul mediilor de informare online.

Încă înainte de debutului Conferinţei pentru Politici de Securitate, directorul acesteia, Wolfgang Ischinger, a declarat pentru ziarul german "Rheinischen Post" că programul evenimentului care începe vineri la München urmează să fie modificat astfel încât "să mai încapă o dezbatere" pe agenda de lucru.

Polonezii, est-germanii şi românii ştiu ce-i dictatura

Ischinger se referă, desigur, la o dezbatere serioasă despre cele mai recente tulburări din lumea arabă, care au început în Tunisia, ţară marcată în continuare de instabilitate politică, şi a căror undă de şoc s-a propagat extrem de rapid în întregul Orient Apropiat. De altfel, Ischinger a şi declarat, în context, că "europenii ar face bine să ia în seamă evenimentele din această regiune înainte ca alţii s-o facă".

Trasând o paralelă între evenimentele de acum mai bine de 20 de ani, petrecute în estul Europei, şi recentele fricţiuni din lumea arabă, Ischinger a subliniat că "în Europa nu ştie nimeni mai bine ca polonezii, est-germanii şi românii felul în care oamenii interacţionează cu dictatorii şi care pot fi urmările unor astfel de revolte populare".

Nu există o reţetă de rezolvare a situaţiei din Egipt

Directorul Conferinţei de la München este de părere că egiptenii care au ieşit pe străzi cerând debarcarea preşedintelui Mubarak trebuie să simtă că Europa îi susţine în demersul lor de a-şi aşeza ţara pe calea democraţiei şi a statului de drept.

Întrebat de jurnaliştii cotidianului "Rheinischer Post" cum ar trebui să reacţioneze lumea occidentală la evenimentele din Egipt, Ischinger a arătat că nu există soluţii clare, reţete brevetate de rezolvare a unor astfel de frământări. Europa este continentul marcat de cele mai importante revolte şi transformări sociale în ultimele decenii. Tocmai de aceea, mai spune Ischinger, europenii au datoria "de a arăta altora - recte egiptenilor - cum trebuie să urmeze acest drum în mod paşnic, fără vărsare de sânge".

Internetul, în vizor

Recentele conflicte din Orientul Apropiat au adus în atenţia publică şi comunicarea online. Ischinger a fost întrebat în ce măsură atacurile cibernetice reprezintă "o a treia cale", care ar putea înlocui războiul şi sancţiunile. Acesta a răspuns că Internetul reprezintă o problemă importantă în contextul politicii de securitate a secolului 21. "Este vorba aici de producerea de daune unor ţări adversare fără a fi nevoie s-o ataci cu avioane de luptă şi fără ca aceasta să ştie cine şi de unde a lovit-o. Trebuie să ştim dacă avem cumva nevoie de noi reguli în acest domeniu", a conchis Ischinger.

Autor: Vlad Drăghicescu / ag

Redactor: Cristian Ştefănescu