Conferința de Securitate de la München (MSC) nici că ar fi putut avea loc într-un moment mai critic pentru relațiile transatlantice, mai cu seamă pentru Germania. Cancelarul Olaf Scholz, aflat sub presiune în ultimele săptămâni, din pricina a ceea ce mulți au perceput ca fiind tergiversări în fața acumulării de trupe rusești în apropierea graniței ucrainene, a avut șansa de a pune în scenă o demonstrație de solidaritate transatlantică pe o importantă platformă germană.

Nimic nu se compară cu o criză atunci când oamenii trebuie aduşi laolaltă pentru a căuta soluţii. Or, există semne că MSC a întărit parteneriatele transatlantice. Vorbitorii de la reuniune, inclusiv președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au străduit să sublinieze modul în care țările europene și SUA și-au coordonat îndeaproape răspunsul la criza din Ucraina. Oficialul european a declarat că UE ”încă speră că diplomația nu și-a spus ultimul cuvânt”. 

”Momentul a fost perfect. Din toate motivele greșite și mai cu seamă din cauza militarismului Rusiei”, a declarat pentru DW Michael Werz, analist german și senior fellow la Center for American Progress, cu sediul la Washington. ”Beneficiul colateral al amenințării cu războiul a președintelui Vladimir Putin este palpabil. Țările vestice strâng rândurile, iar NATO pare cum nu se poate mai vitală”. 

În consecință, cuvântarea noului cancelar german, ținută sâmbătă dimineață în opulentul Hotel Bayerischer Hof, a fost presărată cu garanții privind angajamentul față de Alianța Nord-Atlantică. ”Evoluțiile din ultimele luni ne arată cât de importantă rămâne concentrarea asupra problemei apărării colective în zona Atlanticului de Nord”, a declarat Scholz în fața delegaților reuniți.

Printre participanți a existat și sentimentul că Olaf Scholz, în pofida faptului că este liderul unei coaliții de guvernare în mare parte de stânga, ține să asigure NATO că guvernul său își va lua în serios îndatoririle de apărare.

”În acest scop trebuie să adunăm capacitățile necesare. Iar acest lucru include și Germania”, a spus Scholz. ”Avioane care zboară, nave care pot pleca pe mare, soldați care sunt echipați în mod optim pentru misiuni periculoase. Acestea sunt lucruri pe care o țară de mărimea Germaniei și care poartă o responsabilitate specială în Europa trebuie să și le poată permite. Le datorăm acest lucru și aliaților noștri din NATO”, a spus șeful guvernului de la Berlin. 

Președintele ucrainean face apel la ”sprijin real, nu doar la vorbe”

Au existat semne că discursul a fost bine primit de americanii din sala de conferințe, printre care se număra și o numeroasă delegație a Congresului, curioasă să-l cunoască mai îndeaproape pe cancelarul federal. 

”Este de la sine înțeles că în America, și nu numai, începem să vă cunoaștem”, i-a transmis fostul senator Joe Lieberman lui Scholz. ”Consider că remarcile dumneavoastră de astăzi au fost foarte liniștitoare și încurajatoare. Au fost puternice, au fost clare și bazate pe principii”. 

Potrivit lui Werz, americanii prezenți la Conferința de Securitate ar fi perceput discursul lui Scholz drept o garanție. ”Asta este ceea ce am auzit”, a declarat Werz pentru DW. ”Scholz a subliniat un angajament puternic față de democrație și valorile universale, față de ordinea internațională și chiar față de întărirea armatei germane”.

Werz a adăugat că, într-o oarecare măsură, presiunea obișnuită pe care SUA a exercitat-o asupra Germaniei în ultimii ani s-a atenuat, între altele și pentru că apetitul Congresului pentru sancțiuni tot mai puternice împotriva Rusiei se estompează.

”Congresul a fost motorul presiunilor (legitime) asupra Germaniei, dar acum este incapabil să își facă treaba și pare un partener de neîncredere, în timp ce Scholz a avansat”, notează Werz într-un e-mail.

Ce urmează după Conferința de Securitate? O abordare complementară

Potrivit observatorilor, MSC a găzduit de la bun început o demonstrație publică de solidaritate transatlantică, atunci când ministrul german de externe Annalena Baerbock și secretarul de stat american Antony Blinken s-au întâlnit pe scenă pentru o discuție publică. Blinken a fost deosebit de blând cu ”prietena și colega sa Annalena” în ceea ce privește punctele de conflict obișnuite dintre SUA și Germania.

Cel mai evident aspect este reprezentat de refuzul Germaniei de a livra arme Ucrainei, ignorând solicitările recurente de ajutor din partea Kievului. În context, Baerbock a reiterat că, dată fiind responsabilitatea istorică a Germaniei, Berlinul nu poate trimite arme în zonele de conflict - chiar dacă a eludat această regulă în trecut. 

Blinken și-a apărat omologul, sugerând chiar că principiile Germaniei sunt o parte vitală a răspunsului alianței față de Rusia.

”Nu am acționat doar în mod coordonat, ci și complementar, aducând diferite lucruri la masa de discuții, care întăresc o solidaritate foarte eficientă”, a declarat Blinken. ”Germania, Annalena, a vorbit cu o claritate morală extraordinară despre situația din Ucraina, lucru esențial pentru acțiunile noastre”. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, mai puțin răbdător 

”Unele țări comit crime, în timp ce altele afișează o indiferență care le transformă în complici”, a declarat președintele ucrainean.

”Fie că ne dau sute de arme moderne sau cinci mii de căști. Apreciem orice ajutor, dar toată lumea ar trebui să înțeleagă că acestea nu sunt contribuții caritabile pe care Ucraina ar trebui să le ceară sau să le amintească. Aceasta este contribuția dumneavoastră la securitatea Europei și a lumii”, a dat de gândit liderul ucrainean în capitala bavareză. 

Germania, între timp, insistă că face deja tot ce poate pentru a ajuta Ucraina.

”Am subliniat aici, la München, că suntem de partea Ucrainei în totalitate, în deplină solidaritate și că vom continua să sprijinim această țară ca cel mai mare donator financiar”, a declarat Annalena Baerbock pentru DW.

Totuși, avertismentele lui Zelenski cu privire la fragilitatea păcii europene vor fi răsunat în urechile delegaților de pe ambele maluri ale Atlanticului. El va spera că a contribuit la însuflețirea alianței căreia, într-o bună zi, Ucraina ar vrea să i se alăture.