Fie că este vorba despre controlul asupra Groenlandei, strategia de securitate sau tarifele comerciale, relațiile dintre SUA și Europa stau suspendată în fire tot mai subțiri. În ultimele luni, au ieșit la suprafață alte divergențe majore, de data aceasta în ce privește controlul platformelor de social media și legislația menită să combată dezinformarea.

Există, a declarat pentru DW Anja Bechman, fostă membră a grupului de experți la nivel înalt al Comisiei Europene privind dezinformarea, ”diferențe radicale în abordările privind libertatea de exprimare” pe cele două maluri ale Atlanticului. Iar aceste diferențe par greu de reconciliat.

Agenția Reuters a dezvăluit recent că Statele Unite ”dezvoltă un portal online care le va permite oamenilor din Europa și din alte regiuni să vadă conținut interzis de guvernele lor, inclusiv discurs instigator la ură și propagandă teroristă”. Ar fi, consideră Washingtonul, o metodă de a contracara ceea ce administrația americană consideră a fi o cenzură excesivă în alte părți ale lumii. Vestea este îngrijorătoare pentru UE.

Chiar dacă planurile par să fi fost amânate, iar detaliile sunt puține, poziția SUA este clară. Sarah Rogers, subsecretar pentru diplomație publică la Departamentul de Stat, conduce ofensiva administrației Trump pe acest subiect și a atacat constant prevederile europene privind cenzura și libertatea de exprimare.

SUA și Rogers instrumentalizează cenzura?

Rogers a curtat numeroase partide de opoziție de extremă dreapta din Europa, inclusiv Alternativa pentru Germania (AfD), și a promovat o serie de teme ale extremei drepte pe conturile sale de social media.

Printre acestea s-a numărat referirea la migranții din Germania drept ”hoarde barbare de violatori”, înainte de a clarifica ulterior că se referea în mod specific la agresiunile comise de migranți la Köln, în 2015. A redistribuit de asemenea o postare potrivit căreia ”cenzura europeană reprezintă o amenințare globală”.

Cotidianul londonez Financial Times a citat în decembrie un membru de rang înalt al partidului britanic de extremă dreapta Reform UK, care afirma că Rogers ar fi dorit să ”finanțeze organizații europene pentru a submina politicile guvernamentale”. Ulterior, Rogers a catalogat afirmația drept ”minciună”, declarând weekendul trecut că ”nu este treaba Americii să stabilească cine este ales în Europa”.

Pe lângă contactele cu membri ai partidului Reform UK, Rogers s-a întâlnit și cu Markus Frohnmaier, viceliderul născut la Craiova al grupului parlamentar AfD în Bundestag, criticat pentru legăturile sale cu Rusia.

Șeful lui Rogers, secretarul de stat Marco Rubio, i-a spus premierului conservator naționalist al Ungariei, Viktor Orban, că ”atât timp cât sunteți prim-ministru și liderul acestei țări, este în interesul nostru național ca Ungaria să aibă succes”.

Bechman, în prezent directoare a Center for Digital Social Research de la Universitatea Aarhus din Danemarca, consideră că SUA instrumentalizează preocupările legate de cenzură în scopuri geopolitice. ”Avem de-a face cu un război cultural. Nu este cu adevărat vorba despre detaliile conținutului, ci mai degrabă despre o bătălie a idealurilor și valorilor și despre folosirea acestor valori pentru un scop mai larg, și anume crearea de conflict și escaladare, în locul negocierii”.

Legea europeană privind serviciile digitale, sub tirul SUA

Rogers a fost un critic vehement al Digital Services Act (DSA), legislația privind serviciile digitale a Uniunii Europene, afirmând, într-o postare pe rețeaua X, că cele două scopuri ale actului normativ sunt ”unu, să stoarcă și să extragă bani de la companiile americane și doi, să suprime discursul semnalat de ONG-uri de stânga”.

Jacob Mchangama, fondatorul danez al think tank-ului The Future of Free Speech din SUA, împărtășește antipatia lui Rogers față de DSA, despre care UE afirmă că a fost creat pentru a ”genera un spațiu digital care respectă drepturile fundamentale ale cetățenilor și consumatorilor”. Însă, consideră Mchangama, poziția oficialei americane este ipocrită: ”Departamentul de Stat a încercat el însuși să deporteze persoane din SUA pentru opinii greșite, folosește inteligența artificială pentru a analiza profilurile de social media ale străinilor și și-a redus sprijinul pentru promovarea democrației și a disidenților din statele autoritare. M-aș bucura dacă aceasta ar fi o poziție mai consecventă și dacă ar critica propriul guvern. Desigur, nu poate face asta, pentru că rolul ei este să promoveze administrația Trump”.

”Erodarea libertății de exprimare” în Europa

Mchangama a adăugat, într-o discuție cu DW, că guvernul SUA ”nu are credibilitate ca apărător global al libertății de exprimare”. Dar asta nu scade criticile față de modul în care UE gestionează cenzurarea informației.

”Niciun guvern democratic european nu ar trebui să revendice suveranitatea de a decide ce tip de informații pot accesa oamenii. Din păcate, cred că există această tendință, ca reacție la acțiunile lui Trump, ca europenii să spună din reflex: «orice fac guvernele noastre democratice pentru a se opune administrației Trump este în apărarea democrației». Nu cred că acest argument rezistă”.

Potrivit lui Mchangama, DSA și alte măsuri europene de restricționare a conținutului online au erodat libertatea de exprimare în interiorul Uniunii, iar aceasta nu este calea corectă de a apăra democrația într-un context de ascensiune a autoritarismului.

Cuvinte interzise, simptom al cenzurii din SUA

Bechman face însă o distincție între ceea ce consideră a fi încercările UE de a proteja cetățenii de dezinformare sau conținut nociv și inițiativa SUA de a introduce pe liste negre anumite cuvinte în instituțiile federale. Printre acestea s-ar număra, de exemplu, ”climate change” și ”green” pentru Departamentul Energiei.

”Pentru mine, acesta este nucleul cenzurii, atunci când statul nu permite examinarea anumitor lucruri. Devine puțin straniu ca administrația Trump să acuze UE de cenzură, când ea însăși o practică într-un mod atât de evident”, constată Bechman. În plus, relația dintre guvernul SUA și marile companii de tehnologie este un alt motiv major de îngrijorare.

”Marile companii tech sunt foarte apropiate de putere. Poate că a fost mereu așa, dar acum este foarte explicit”, a adăugat experta de la Aarhus, referindu-se la relațiile lui Trump cu Elon Musk, Mark Zuckerberg și alți lideri din domeniul tehnologiei.

Big tech, un câmp de luptă electoral major

UE a vizat recent companii tehnologice americane precum Amazon, Apple, Google, Meta, X și Microsoft, aplicând amenzi semnificative în baza noilor DSA și Digital Markets Act (DMA). Administrația SUA a reacționat iritată, calificând măsurile drept ”discriminatorii”, într-o amplă postare pe social media din decembrie a biroului reprezentantului guvernamental pentru comerț, care sugera și posibile măsuri de retorsiune.

În special rețelele sociale au devenit un instrument tot mai decisiv în alegeri, iar interferența străină și răspândirea dezinformării prin intermediul platformelor online reprezintă o preocupare în creștere. Mchangama consideră că există și riscul ca orice guvern care cenzurează în vreun fel libertatea de exprimare să ofere mână liberă adversarilor săi de extremă dreapta să facă același lucru.

”Este un efect de martir foarte puternic atunci când poți spune că elitele te reduc la tăcere sau se tem de mesajul tău”, este de părere Mchangama. ”Când nu sunt la putere, pot afirma: «suntem victimele cenzurii și credem în libertatea de exprimare». Iar când ajung la putere, nu au nicio reținere în a folosi cenzura pentru a-și zdrobi adversarii”.