Relaţiile dintre preşedintele belarus Alexander Lukaschenko şi omologul său polonez Aleksander Kwasniewski s-au deteriorate drastic ca urmare a intervenţiei regimului de la Minsk în organizarea de realegeri pentru funcţia de preşedinte al ˝Uniunii polonezilor din Belarus˝. Regimul Lukaschenko reproşează Varşoviei faptul că urmăreşte o schimbare de regim în Belarus folosindu-se de minoritatea poloneză din această ţară. Polonia, pe de altă parte, acuză Minsk-ului de faptul că face imposibilă o reprezentare democrată a minorităţii poloneze prin impunerea de noi alegeri în cadrul Uniunii Polonezilor din Belarus.

Alegerea noului preşedinte al ˝Uniunii Polonezilor din Belarus˝, Josef Lucsnik, neutru din punct de vedere politic, a devenit problemă de stat în Belarus. Predecesoarea acestuia, Andzelika Borys, care a adoptat o poziţie critică faţă de regimul lui Lukaschenko, nu a fost acceptată de Ministerul Justiţiei belarus, a fost exclusă din Uniunea Polonezilor şi anchetată de autorităţile de la Minsk, ca urmare a acuzaţiei că ar fi pregătit o lovitură de stat la ordinul Varşoviei.

Noul preşedinte al Uniunii Polonezilor, susţinut de guvernul belarus, dar nerecunoscut de cel polonez, se va ocupa de domeniile învăţământ şi cultură, neexercitând nici un fel de opoziţie faţă de regimul Lukaschenko. Şi cum guvernul polonez suspectează alegerile pentru preşedenţia Uniunii de fraudă, ministrul polonez de externe, Jan Truszczynski, a anunţat faptul că vor fi întrerupte contactele cu Lucsnik, iar ajutoareale financiare către Uniune, în valoarea de aproximativ 500.000 de Euro, vor fi sistate.

Toate partidele poloneze importante sunt de părere că asupra regimului Lukaschenko trebuie exercitate presiuni politice externe, fie prin implicarea Moscovei şi Washington-ului, fie prin apelul la ajutorul Bruxelles-ului. Wojciech Olejniaczak, preşedintele Alianţei Democratice de Stânga se pronunţă în favoarea acestei variante: ˝UE are posibilităţi variate de a interveni, atât de natură politică cât şi economică. Belarusul se bucură în prezent de privilegii comerciale şi vamale, astfel încât Bruxelles-ul dispune de mecanisme de constrângere pentru rezolvarea acestei situaţii, care afectează nu doar polonezi ci şi alte minorităţi entnice din Belarus.˝

Analistul politic belarus Alexander Feduta este de părere că Lukaschenko intenţiona să folosească în alegerile prezidenţiale din 2006 minoritatea poloneză care reprezintă 4% din populaţia ţării. Sprijinul unei organizaţii puternice care se bucură de recunoaştere internaţională, aşa cum este Uniunea Polonezilor din Belarus, i-ar fi adus preşedintelui avantaje în lupta pentru recâştigarea puterii. Prin alegerea Lukaschenko şi-a văzut planurile distruse de minoritarii polonezi: alegerile din martie pentru pentru funcţia de preşedinte al ˝Uniunii polonezilor din Belarus˝ au fost, în mod surprinzător, pierdute de candidatul susţinut de Lukaschenko în favoarea Andzelikăi Borys. Ca urmare a acestui fapt sediul central al Uniunii Polonezilor din Grodno a fost luat cu asalt de poliţie. În iulie, reprezentanţi ai Uniunii Polonezilor au fost expulzaţi din Belarus ca urmare a acuzaţiilor că ar fi plănuit o revoltă, iar reprezentanţi ai diferitelor organizaţii poloneze au fost acuzaţi de spionaj. Drept răspuns la aceste acuzaţii diplomaţii polonezi au părăsit capitala belarusă.

Pentru ca cetăţenii Belarusului să poata fi informaţi în mod obiectiv în privinţa unor alternative politice pentru actualul guvern se intenţionează crearea unor surse de informaţii independente. Rafal Sadowski, expert al Centrului pentru Studii Esteuropene din Varşovia, explică faptul că se intenţionează înfiinţarea unui post de radio în limba belarusă condus de patru parteneri, din statele vecine Belarusului, interesate de acest conflict. Se încearcă în plus obţinerea sprijinului UE pentru proiecte de cooperare bilaterale ale unor organizaţii non-guvernamentale. De asemeni se urmăreşte realizarea unor proiecte trilaterale la care să participe Ucraina, Polonia şi Belarusul. Sadowski consideră că de vreme ce un dialog între guverne nu mai este posibil, singura posibilitate de cooperare între Polonia şi Belarus se află la nivelul societăţii civile şi al organizaţiilor non-guvernamentale.

Rainer Lindner, expert pentru Europa de Est în cadrul fundaţiei ˝Ştiinţă şi Politică˝ din Berlin este de părere că este necesar un dialog între UE şi guvernul de la Minsk, astfel încât regimul Lukaschenko să nu poată reproşa Vestului amestecul în interesele interne ale statului.