Plănuiește Serbia să destabilizeze, ba chiar să atace țările vecine Kosovo și Bosnia-Herțegovina, după cum avertizeată președintele kosovar Vjosa Osmani și omologul bosniac Denis Becirovic? 

Într-un interviu televizat acordat în septembrie, Osmani a precizat că există speranțe ca Balcanii de Vest să adere la UE și NATO, "dar condiția prealabilă pentru aderare este să vedem în Serbia ceea ce este această țară, respectiv un stat satelit al Rusiei, care aprofundează cooperarea economică, politică și militară cu Rusia".

Avertismentul lui Becirovic în fața Adunării Generale a ONU de la New York privind ambițiile teritoriale ale Serbiei a fost chiar mai grav: "Aici, la microfonul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, aș dori să avertizez întreaga lume că liderii Republicii Serbia amenință din nou suveranitatea și integritatea teritorială a Bosniei și Herțegovina".

Belgradul se înarmează

Fapt este că, de ani de zile, Belgradul își înarmează până în dinți forțele armate cu sisteme de arme moderne, între care avioane de luptă franceze și elicoptere de luptă rusești, pe care președintele sârb Aleksandar Vucic le-a descris ca fiind "tancuri zburătoare". 

Lor li se adaugă sisteme de apărare antiaeriană chinezești, care au fost transportate cu avionul de la Beijing la Belgrad la scurt timp după invazia rușilor în Ucraina. Potrivit unor rapoarte recente, Serbia ar fi achiziționat inclusiv mai multe mii de drone din Iran, precum cele folosite zilnic de Rusia împotriva orașelor ucrainene.

“The Economist” scria în 2021 că "explozia de achiziții de arme" a Belgradului îi înspăimântă pe vecinii săi. Iar un an mai târziu, renumitul Institut pentru Cercetarea Conflictelor (SIPRI) arăta că bugetul de apărare al Belgradului, de 1,3 miliarde de euro, era de zece ori mai mare decât cel al Kosovo.

Superioritatea militară a sârbilor se reflectă și în numărul de tancuri, în condițiile în care Belgradul deține aproximativ 250 de tancuri, mai multe decât toate celelalte republici iugoslave la un loc. De amintit că armata germană, Bundeswehr, nu are decât 295 de tancuri. 

Croația, cu 75 de tancuri, ocupă locul doi, urmată de Bosnia (45 de tancuri) și de Macedonia de Nord cu 31. Muntenegru și Kosovo nu dispun însă de tancuri blindate.

Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care anul trecut modestele trupe ale Kosovo, care se află în curs de modernizare, au fost echipate cu drone turcești Bayraktar, iar anul acesta cu 250 de rachete antitanc americane Javelin. 

Lumea sârbă

Însă de ce ar acumula Belgradul de ani de zile un arsenal uriaș de arme când nu există amenințări din partea vecinilor săi? Plănuiește Vucic atacuri împotriva țărilor vecine, așa cum a avertizat președintele kosovar?

Declarațiile, amenințările și acțiunile conducerii de la Belgrad alimentează această temere. Proiectul "Lumea sârbă", o versiune oarecum mai ”light” a "Serbiei Mari" pe care o promova fostul președinte Slobodan Milosevic, se bucură de o bună rezonanță în rândul sârbilor din țările vecine Kosovo și Bosnia.

Pentru a-și atinge obiectivul naționalist istoric, inclusiv unificarea tuturor zonelor locuite de sârbi din fosta Iugoslavie, Milosevic - care a murit în 2006 în custodia Tribunalului ONU pentru crime de război de la Haga - a declanșat patru războaie în anii '90. Teribilele încleștări s-au soldat cu peste 130.000 de victime.

Printre membrii de cel mai înalt rang ai guvernului sârb care l-au slujit pe Milosevic s-au numărat președintele Aleksandar Vucic și ministrul de interne Ivica Dacic. Cei doi au făcut parte din aparatul de propagandă al lui Milosevic.

Adunarea tuturor sârbilor

La începutul lunii iunie 2024, Vucic prezida o așa-numită "Adunare a tuturor sârbilor ” la Belgrad, cu reprezentanți ai sârbilor din toate părțile fostei Iugoslavii. La reuniunea strategică sub motto-ul „Serbia și Republica Srpska - un popor, o adunare”, planul pentru realizarea „lumii sârbe” se conturat într-o „Declarație a tuturor sârbilor”.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Federal de Externe de la Berlin a condamnat acest gest în termeni neobișnuit de duri. Guvernul german consideră declarația tuturor sârbilor "foarte îngrijorătoare și dăunătoare pentru Bosnia și Herțegovina, pentru Serbia și pentru toate țările din Balcanii de Vest”, transmitea Berlinul.

Becirovic a comentat reuniunea de la Belgrad în discursul său la Națiunile Unite după cum urmează: "Declarația distructivă a așa-numitei Adunări a Tuturor Sârbilor, care a fost adoptată la Belgrad pe 8 iunie a acestui an, reprezintă nu doar un act declarativ, ci un document de stat de amploare și periculos”.

Război în Balcani?

Niciuna dintre țările vecine care sunt aparent vizate de dorințele teritoriale ale Belgradului nu are forțe armate "pregătite de război". Aceasta înseamnă că fără protecția celor două misiuni de menținere a păcii - NATO în Kosovo (KFOR) și UE în Bosnia (EUFOR/Althea) - ele ar fi pradă ușoară pentru expansionismul agresiv al Belgradului.

Mai multe desfășurări de trupe sârbe la granița cu Kosovo și atacul unei unități paramilitare sârbe asupra forțelor de securitate kosovare au provocat agitație și neliniște în ultimii ani. De amintit că războiul din Croația în 1991 și, un an mai târziu, din Bosnia, s-a produs prin intermediul unor astfel de atacuri paramilitare sârbești.

Aceste ultime incidente militare ar putea fi privite ca încercări efectuate de Belgrad. Serbia a făcut însă pasul înapoi grație reacțiilor rapide și tăioase ale SUA și NATO. 

În august 2024, Washingtonul intervine din nou, de data aceasta prin directorul CIA, William Burns, care se deplasează în Bosnia și Herțegovina pentru a opri acțiunile separatiste ale liderului sârbilor bosniaci Milorad Dodik. 

Acesta din urmă inițiase în repetate rânduri demersuri pentru proclamarea independenței Republicii Srpska și echipase mii de paramilitari. 

Politicienii din capitala Sarajevo se pregătesc pentru posibilitatea ca Republika Srpska să avanseze cu secesiunea. În cazul în care acest lucru ar conduce la un conflict armat și sârbii bosniaci ar fi supuși unei presiuni militare, este foarte probabil ca Belgradul să își trimită tancurile în Bosnia pentru a-i salva.

Un nou război în Balcani nu este, deci, exclus. Cu toate acestea, în urma victoriei electorale a lui Donald Trump, cărțile se reamestecă la Washington.

Rămâne de vâzut care va fi poziția superputerii americane într-un astfel de scenariu. Oricum, un candidat cu șanse la postul de secretar de stat este fostul ambasador american în Germania, Richard Grenell. El are, împreună cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, interese de afaceri în Serbia.