UPDATE

Autoritățile de la Chișinău și "Gazprom" au anunțat vineri seară prelungirea cu 5 ani a vechiului contract de furnizare a gazelor. Nici una dintre părți nu precizează însă care va fi prețul pe care ar urma să-l achite moldovenii pentru gazul rusesc de la 1 noiembrie.

S-a anunțat doar că părțile au ajuns la un „acord principial” privind formula de preț, auditarea datoriei formate în cadrul companiei "MoldovaGaz" și necesitatea unor negocieri ulterioare pentru a stabili un calendar de achitare. „În baza înțelegerii, urmează să fie prelungit cu 5 ani contractul anterior între "Gazprom" și "MoldovaGaz", utilizând formula de preț propusă de partea moldovenească”, susțin autoritățile de la Chișinău.

La rândul său, „Gazprom” a anunțat într-un comunicat că acordul încheiat cu Chișinăul este unul „reciproc avantajos”, fără alte detalii.

-----------------------------------------------------------------------------------

În încercarea de a economisi puținul gaz din conducte pentru populație, centralele termo-electrice au trecut, de câteva zile, la păcură pe care o iau din rezerva strategică a statului, iar centrala de la Cuciurgan, gestionată de Rusia prin intermediul regimului separatist de la Tiraspol, care asigură cu energie electrică ambele maluri ale Nistrului, nu mai primește gaz și arde ultimele rezerve de cărbune. O delegație guvernamentală de la Chișinău se află de câteva zile la Gazprom, dar negocierile practic nu s-au urnit din loc. Concernul rus insistă ca Chișinăul să-și asume o pretinsă datorie de 709 milioane de dolari despre care autoritățile moldovene și experții în energetică spun că este una inventată de furnizor. Asta în condițiile în care datoriile Transnistriei față de Gazprom depășesc 7 miliarde de dolari, iar concernul rus nu are nicio pretenție. Timp de trei decenii, autoritățile secesioniste transnistrene nu au transferat niciodată Gazpromului vreun dolar pentru gazele consumate, banii adunați de la consumatorii din stânga Nistrului fiind direcționați pe un cont special pentru întreținerea regimului separatist.

Condiționalități politice vociferate pe platformă civică

Autoritățile moldovene insistă ca datoria imputată de furnizorul rus malului drept al Nistrului (Chișinăului) să fie verificată în cadrul unui audit extins la SA „MoldovaGaz” unde „Gazprom” deține pachetul majoritar de acțiuni. De asemenea, negociatorii moldoveni își doresc semnarea cu Gazprom a unui contract de furnizare a gazelor naturale pe termen lung, similar celui din ultimii ani – cu un preț pe care Moldova și-l poate permite. Gigantul rus se opune însă, iar în presă au apărut informații că, la un moment dat, în procesul de negocieri au fost invocate și condiționalități politice, menite să loializeze, în raport cu Rusia, noua conducere pro-europeană a Republicii Moldova.

În plin proces de negocieri a prețului la gaz, presa rusă distribuie masiv o declarație a unuia dintre membrii Consiliului civil de pe lângă Ministerul rus al Apărării, Igor Korotchenko, în care acesta menționează că cetățenii Republicii Moldova și ai Ucrainei ar trebui lăsați să înghețe iarna aceasta, pentru a se „trata de rusofobie”. Declarația acestuia a fost difuzată la principalul post de televiziune de la Moscova, „Rossia 1”, iar apoi preluată masiv concertat. Mai mult, Korotchenko a sugerat Moldovei să plătească pentru gazele rusești cu aur: „Sunt adeptul unei abordări dure. Resursele de aur și valută ale Moldovei se ridică la 3,7 miliarde de dolari. Dacă vor gaz rusesc, să depună un miliard de dolari din resursele lor de aur și valută în conturile „Gazprom”. (…) Lasă-i să înghețe! Fără milă! Rusofobia trebuie tratată cu frig și cu prețuri de piață la gaze. Același lucru este valabil și pentru Ucraina”, a menționat Igor Korotchenko.

UE intervine urgent cu un ajutor nerambursabil de 60 milioane de euro pentru Moldova

Pentru a putea interveni urgent în aprovizionarea țării cu gaze naturale, Parlamentul de la Chișinău a instituit stare de urgență în energetică pentru 30 de zile, iar Guvernul a început să cumpere imediat cantități mici de gaze (care acoperă consumul pentru o zi) de pe piața europeană, pe care îl distribuie doar consumatorilor de pe malul drept al Nistrului. Gazul cumpărat prin această modalitate este însă foarte scump, așa că Uniunea Europeană a intervenit rapid cu un ajutor nerambursabil în valoare de 60 de milioane de euro. Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a spus că acești bani vor folosiți pentru a diminua șocul financiar asupra consumatorilor, urmare a procurării gazelor la preț de piață. Totuși, tariful la gaz va fi majorat, iar Guvernul a anunțat că va compensa diferența de tarif pentru cei nevoiași.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat joi Consiliul Suprem de Securitate, pentru a coordona acțiunile în situația creată. Ea a spus că creșterea prețului la gaze de 5-6 ori este „o anomalie”, a chemat cetățenii să fie solidari și i-a asigurat că nu sunt singuri în fața acestei crize. „Țara noastră are mulți prieteni și am încredere că vom ieși cu bine din această situație”. Șefa statului a dispus asigurarea instituțiilor spitalicești cu surse alternative de energie electrică și cu echipamentele necesare pentru asigurarea funcționalității. De asemenea, a cerut optimizarea consumului de gaze, obligând subdiviziunile Guvernului să se asigure că centralele termo-electrice sunt asigurate cu surse alternative de generare a energiei termice. „Sunt sigură că după o iarnă plină de provocări va veni o primăvară a dezvoltării și vom continua calea de schimbare a țării noastre pentru a o face mai bună și mai prosperă”, a menționat Maia Sandu după ședința CSS.

În legătură cu criza energetică, raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, Dragoş Tudorache, a dat asigurări că UE va ajuta Chişinăul să facă față acestei situații. „E o datorie politică şi morală din partea Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în aceste momente dificile”, a spus el. „Priorităţile de termen scurt sunt, evident, legate de găsirea surselor alternative de alimentare cu gaz. Republica Moldova este în contact permanent cu România, cu Ucraina, cu Polonia şi bineînţeles cu Comisia Europeană. (…) Această criză este una mai mult decât comercială. Este una cu tentă politică, Moscova încercând astfel să îngenuncheze Republica Moldova. Și nu e pentru prima dată când Rusia foloseşte gazele în scop politic. A făcut-o şi în privinţa Ucrainei, o face şi cu alte state membre ale UE”, a menționat Dragoş Tudorache.

Interesele grupărilor din Rusia sunt afectate

Unii experți în energetică de la Chișinău cred totuși că, în cele din urmă, se va ajunge la o înțelegere cu partea rusă, iar argumentul lor este că, altminteri, unele grupări politico-oligarhice conectate la Kremlin ar avea de pierdut sume uriașe. Potrivit lor, acestea storc bani mari din Centrala de la Cuciurgan și Uzina Metalugrică din Râbnița (amplasate în stânga Nistrului), precum și din fermele lor de criptomonede amplasate în regiunea transnistreană, care consumă (fără să achite) aproximativ 10% din curentul electric produs de Cuciurgan.

Anual, Republica Moldova importă 3,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, dintre care 1,19 miliarde sunt consumate în partea dreaptă a Nistrului, iar 1,99 miliarde – în stânga Nistrului (regiunea transnistreană).