Ultimii patru ani au reprezentat, pentru relaţia Rusiei cu Alianţa Nord-Atlantică, un perpetuu balanţ între parteneriat şi război rece. Că s-a pus problema unor reacţii - la nivel declarativ - în urma conflictului din Georgia sau că s-a discutat despre un scut comun anti-rachetă, vocea Moscovei a fost, de fiecare dată, Dmitri Rogozin.

Printre diplomaţii acreditaţi la Bruxelles, ambasadorul Rusiei pe lângă NATO a figurat, în acest interval, drept "l'enfant terrible" al Rusiei. Nu e de mirare că trimisul Kremlinului a fost rechemat în ţară pentru a i se încredinţa una dintre mâinile drepte ale lui Vladimir Putin: Dmitri Rogozin este noul vicepremier al Federaţiei Ruse.

Negociator inteligent şi dur, ambiţios, provocator şi cu un puternic simţ al umorului. Aşa îl descriu partenerii săi de dialog de pe coridoarele şi din saloanele Bruxelles-ului. Talentul cu care a reprezentat interesele Moscovei nu a rămas nerăsplătit. Nici loialitatea faţă de Vladimir Putin - o loialitate dusă până la cele mai neaşteptate detalii - fotografii la vânătoare de lupi călare pe sănii motorizate sau în bustul gol înaintea unei scufundări. Întocmai ca premierul.

Ce-i drept, Guvernul Rusiei are şapte vicepremieri. Lui Rogozin îi revine sarcina de a reorganiza industria apărării şi de a ţine piept Alianţei Nord-Atlantice în chestiunea scutului anti-rachetă - pe care noul vicepremier îl cataloghează drept "bani aruncaţi pe geam de Statele Unite", ameninţând, totodată, cu o nouă cursă a înarmărilor.

Acordurile convenite la Lisabona, în anul 2010, prevedeau un sistem unic de protecţie - dar Statele Unite nu îşi pot imagina soldaţi ruşi în camera de control. Ca atare, Washingtonul a propus două sisteme interconectate, o ofertă insuficientă pentru Moscova. O soluţie trebuie găsită până în luna mai, pentru ca viitorul summit Rusia-NATO să nu se încheie fără ratificarea unui acord comun. În caz contrar se va aşterne iarăşi îngheţul.

Rogozin e obişnuit, însă, cu astfel de episoade. A trăit, la Bruxelles, anularea unui summit, după invazia rusească în Georgia. Împreună cu Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al Alianţei, Rogozin a reanimat Consiliul NATO-Rusia, suspendat de predecesorul său Jaap de Hoop Schaeffer în timpul crizei georgiene.

Plecarea de la Bruxelles îl va aduce, însă, şi mai aproape de miezul relaţiilor dintre NATO şi Rusia. Iar în conferinţa de presă susţinută la despărţirea de media acreditată în capitala Europei a lăsat în urmă un mesaj clar despre intenţiile cu care se mută la Moscova: vrea să facă pace cu ajutorul armelor; şi, cu siguranţă, va scoate şi bani din treaba asta.

Autor: Christoph Pröll / cş
Redactor: Medana Weident