"Dacă preşedintele Kim va alege calea cea bună, poporul coreean are asigurat un viitor paşnic şi prosper", a declarat secretarul de stat american Mike Pompeo în cadrul unei conferinţe de presă comună cu omologul său sud-coreean Kang Kyung Wha. Obiectivul ar fi denuclearizarea peninsulei coreene. În pregătirea plănuitei întâlniri la nivel înalt între preşedintele american Donald Trump şi preşedintele nord-coreean Kim Jong Un la Singapore pe 12 iunie, Pompeo s-a deplasat deja de două ori în Coreea de Sud.

La mult aşteptata reuniune se vor purta negocieri în jurul programului nuclear nord-coreean. Şeful Casei Albe s-a arătat optimist în privinţa rezultatelor istoricei întâlniri. "Amândoi vom încerca să transformăm reuniunea într-un moment deosebit pentru pacea mondială!", a transmis Trump pe Twitter. La rândul său, conform presei de stat nord-coreene, preşedintele Kim ar fi declarat că vede în apropiata întâlnire cu Donald Trump "o şansă istorică".  

Disidenţii nord-coreeni acţionează pe alte căi şi-n alte scopuri

Park Jeong-oh îşi parchează camioneta albastră, plină ochi cu saci de plastic galbeni, la capătul unui drum de ţară. De aici, din punctul cel mai nordic al insulei sud-coreene Seongmodo, porneşte către porţiunea de graniţă maritimă din interiorul peninsulei, situată la doar câţiva kilometri distanţă. Park este activist. Împreună cu alţi disidenţi nord-coreeni, refugiaţi în Coreea de Sud, Park încearcă să le deschidă ochii semenilor săi rămaşi pe plaiurile natale. "Am căutat căi prin care să putem ajunge la ei în mod direct”, spune el. De doi ani încoace, la câteva săptămâni, Park se deplasează din capitala Seoul pe coasta de vest. Iar mareea devine aliatul său în a-şi expedia mesajele.

Pe partea nord-coreeană, femei mai în vârstă pescuiesc din apă "marfa” trimisă din sud. Fiecare recipient conţine 700 de grame de orez. Iar printre boabele de orez mai sunt ascunse şi alte obiecte, ca stick-uri USB pe care sunt înregistrate emisiuni sau filme din Coreea de Sud, discursurile preşedintelui american Donald Trump cu subtitrare sau Biblia. Iar în actuala "livrare”, activiştii au pus şi un medicament contra paraziţilor după ce, anul trecut, în luna noiembrie, a devenit cunoscut cazul soldatului nord-coreean fugit în partea de sud a peninsulei în al cărui stomac medicii au descoperit un parazit cu lungimea de 27 de centimetri. Un indiciu asupra proastei aprovizionări cu îngrăşământ în Coreea de Nord unde se pare că agricultorii sunt nevoiţi să folosească din nou fecale umane.

"Orezul acesta te va hrăni 2-3 zile, dar stick-ul USB îţi va schimba viaţa”, este mesajul lui Park pentru nord-coreenii săi rămaşi să traiască în continuare sub dictatura lui Kim. Doamna Lee (pseudonim) este dovada vie a faptului că mesajele sosite din partea de sud a peninsulei pot schimba viaţa locuitorilor din nord. Adevarata identitate nu şi-o poate dezvălui din motive lesne de înţeles. Lee, ajunsă acum la pensie, îşi aduce aminte cum într-o zi, în satul său natal, a găsit un manifest.

"N-am avut curaj să-l citesc fiindcă ştiam că as putea să intru în bucluc”, mărturiseşte ea. În cele din urmă, curiozitatea a învins teama. S-a chinuit să intoarcă foaia cu piciorul până a reuşit să descifreze ce era notat pe partea cealaltă. Era o caricatură în care preşedintele de atunci, Kim Jong II, era prezentat ca fiind un autocrat corupt. Însă ceea ce a impresionat-o cel mai mult a fost calitatea hârtiei. În Coreea de Nord, la vremea aceea, se găsea numai hârtie de cea mai proastă calitate. "Lucrul asta m-a pus pe gânduri. Mi-am dat seama că guvernul nu ne spune adevărul. Ni se spunea ca în Coreea de Sud este o sărăcie lucie.”

Propaganda de la graniţă

Încă din vremea războiului rece, militarii sud-coreeni şi-au perfecţionat propaganda de la graniţă ca parte a războiului psihologic. Anual, prin intermediul baloanelor cu aer cald, erau răspândite în Coreea de Nord sute de mii de mesaje politice. Uneori erau doar simple manifeste, cu poza unor "sirene” sumar îmbrăcate şi mesajul: "Prietene! Hai să convieţuim! Te aştept la Seoul!”. În perioada în care populaţia din Coreea de Nord a fost confruntată cu o lipsă acută de alimente, pe manifestele sosite de sud puteau fi zărite rafturi pline cu mâncare. Se întâmpla în anii 90. Mai târziu, propaganda s-a redus doar la mesaje audio.

După o lungă pauză de tăcere, pe 10 august 2015, militarii sud-coreeni au reluat practica mesajelor audio către partea nord-coreeană în urma unui incident în care au fost grav raniţi doi soldaţi sud-coreeni. Partea de sud n-a dorit sau n-a putut atunci să stea cu mâinile în sân în faţa comportamentului ostil al nordului, dar nici n-a vrut să toarne gaz pe foc. Însă indiferent că a fost vorba despre mesaje audio nevinovate sau muzica pop sud-coreeană, regimul de la Phenian le-a perceput întotdeauna ca pe nişte declaraţii de război. Pe vremuri, instalaţiile audio pentru propaganda de la graniţă erau un bun barometru al relaţiilor dintre cele două state.

Întâlnirea la nivel înalt de la finele lunii aprilie a.c. a dus la dezactivarea instalaţiilor. Într-o declaraţie comună, preşedintele sud-coreean Moon Jae şi omologul său din nord, Kim Jong Un, au vorbit atât despre denuclearizarea peninsulei cât şi despre eliminarea propagandei la graniţă. Preşedintele Jae speră ca societatea civilă să nu pericliteze acum procesul de pace printr-un activism provocator. Fiindcă cel puţin în opinia multor nord-coreeni care trăiesc în partea de sud, bunăvoinţa afişata de liderul Kim Jong Un n-ar fi decât un spectacol ieftin menit să legitimeze regimul de la Phenian.

Traficul cu stick-uri USB e la modă

Studii efectuate în randul celor aproximativ 30.000 de refugiaţi nord-coreeni în sudul peninsulei arată cât de mult a schimbat traficul cu stick-uri USB, percepţia populaţiei asupra situaţiei din partea de nord. Conform unui sondaj al institutului american InterMedia, în 2010, cel puţin un sfert dintre nord-coreenii din sud au trimis stick-uri USB clandestin. În 2017, procentul acestora depăşise 90%.

Stick-urile sunt extrem de iubite în Coreea de Nord fiindcă pot fi citite de pe aparate ieftine chinezeşti. În plus, acestea pot fi uşor manipulate şi ascunse. Înainte, autorităţile nord-coreene întrerupeau curentul în câte un sat întreg şi organizau razii pentru a confisca DVD-urile "ilegale” care, fără curent electric, nu puteau fi scoase la repezeală din aparatele DVD. Altfel stau lucrurile în cazul stick-urilor USB.   

În fiecare an, Ministerul pentru Reunificare de la Seoul realizează sondaje privind motivele refugiului nord-coreenilor în sudul peninsulei. În timp ce dorinţa de libertate joacă un rol tot mai important pentru această categorie de migranţi, des invocate au început să fie şi sărăcia sau înfometarea populaţiei.

Autor: Fabian Kretschmer / Claudia Stefan