Linz la Dunăre, al treilea oraș ca mărime al Austriei, cu multă industrie și un centru idilic. Terasele din piața centrală în stil medieval nu duc deloc lipsă de clienți, cu toată distanța care trebuie păstrată de aceștia. Și cumpărăturile par să fi revenit la atmosfera normală, după blocada provocată de epidemia de coronavirus. Și, brusc, apare noua regulă: purtarea măștilor în spațiul public este din nou obligatorie, atât la Linz, capitală de provincie, cât și în toată regiunea Austria Superioară (Oberösterreich).

Zece cazuri în total, la patru abatoare și la o biserică liberă penticostală, cu majoritatea enoriașilor cetățeni români, sunt motivul pentru reintroducerea obligativității măștilor, spune primarul din Linz, Klaus Luger (SPÖ), intervievat de DW. Dar "amploarea și urmările acestor focare nu sunt comparabile cu cele din regiunea germană Gütersloh și cu zonele învecinate acesteia", insistă Luger.

Și viceguvernatoarea de land, Christine Haberlander (ÖVP), respinge ferm orice comparație cu problemele din industria germană a cărnii. La unitățile din Linz și din regiune ar fi vorba doar de cazuri izolate, după cum a scris ea într-un răspuns la o interpelare a DW. Ea a refuzat un video-interviu, invocând "motive care țin de calendarul" ei.

"Firmele austriece de prelucrare a cărnii nu se pot compara cu cele din Germania", spune vice-șefa de guvern din regiunea Austria Superioară. Un abator normal din Austria ar avea 400 de angajați, în Germania ar fi vorba de 8.000 de angajați. Aceste structuri mult mai reduse ar fi mai avantajoase din perspectiva managementului de personal. După ce s-au anunțat primele cazuri, focarul nu s-a extins în unitățile afectate, ne-a mai precizat doamna Haberlander.

Diferență clară

Andrei C. este unul din numeroși lucrători sud-est-europeni din industria austriacă a cărnii. El vine din România și a lucrat în urmă cu cinci ani la o fabrică din Germania, din Pădurea Neagră, aproape de izvorul Dunării. Dunărea l-ar fi adus până la Linz, glumește el la începutul discuției noastre, într-o parcare a unui mare centru comercial la marginea Linzului. Nici el nu vrea un video-interviu. Diferența dintre Germania și Austria ar fi destul de evidentă, spune el. Cei mai mulți lucrători nu sunt angajați prin intermediari, ci au contracte de muncă încheiate direct cu angajatorii austrieci. Nu a avut parte în Austria nici de acele cazări la comun. Nu se pune problema nici de ore suplimentare de muncă neplătite, așa cum era în Germania: "Nu există ore suplimentare, lucrăm în două schimburi, totul este foarte bine organizat", spune Andrei și adaugă că în fabricile austriece de procesare a cărnii lucrează mai ales oameni din Balcanii de Vest, dar și din Ungaria și România. Toți muncitorii sunt plătiți după un contract colectiv de muncă, salariul pe oră ar fi de 15 euro, ar exista chiar un al 13-lea și al 14-lea salariu.

Muncă foarte grea? Desigur, din acest motiv nu prea vrea să o facă niciun localnic. Dar cât timp salariul e corespunzător, totul e în regulă. Iar testele în masă de coronavirus se fac în continuare la unitatea unde lucrează el, costurile fiind preluate de angajator. Se teme de coronavirus? Nu prea, autoritățile au totul sub control. Linz nu ar fi defel vreun "Gütersloh austriac".

Problemele sociale "nu sunt atât de acute ca în Germania"

Asociația românească RO-Start din Linz a devenit în timpul crizei coronavirus un punct de sprijin central pentru oamenii afectați de incertitudini în noua situație. "Mulți conaționali care lucrează aici nu vorbesc germană și doresc de la noi informații suplimentare", spune președintele asociației, Christian Ludwig. Iar Julian Schutz, vicepreședintele asociației, adaugă: ”Orașul ia măsuri în ceea ce privește cazurile de corona. În cazul de față, în acea biserică, toți au fost testați, inclusiv copiii... Toate cazurile au fost izolate.”

Românii ar fi devenit cea mai numeroasă minoritate din regiune - 7.000 în Linz, 122.000 în toată Austria Superioară. Inginerul Ludwig și-a părăsit țara direct după căderea comunismului în urmă cu 30 de ani, este implicat în societatea civilă din Linz și lucrează într-o mare firmă producătoare de mașini. El cunoaște problemele muncitorilor străini din industria cărnii și crede că măsurile prompte puteau stopa răspândirea virusului. Nici problemele sociale din Austria nu ar fi atât de acute precum în Germania. Este îngrijorat însă de soarta numeroșilor îngrijitori aduși cu trenuri speciale în Austria în plină criză coronavirus.

Aproape jumătate din cele 70.000 de îngrijitoare cu normă întreagă din Austria ar proveni din România, potrivit datelor oficiale. "Situația îngrijitoarelor - ele lucrează 24 de ore din 24 -, a fost, este și o să fie o situație dificilă... Statul austriac are nevoie de acești oameni... Nu au atâția îngrijitori, încât să acopere necesarul...", ne povestește Christian Ludwig. Foarte puține dintre ele își cunosc drepturile. Problema cea mai mare ar fi intermediarii, care nu le spun oamenilor nimic despre drepturile și obligațiile lor. Mulți lucrători din această categorie ar avea statut de formă de angajați pseudo-independenți, ceea ce deschide calea unei eventuale exploatări. De aceea este important să le furnizeze acestor oameni informațiile necesare. Ludwig și echipa sa fac această muncă voluntar, iar activitatea a luat amploare, inclusiv din cauza coronavirusului.

Atmosferă de seară idilică în piața centrală din Linz. Columna, un monument al ciumei ridicat la începutul secolului al 18-lea, se ridică întocmai ca un memento peste cafenelele și terasele pline. La umbra ei, oamenii caută o fărâmă de normalitate, cu masca nu departe de ei și cu o ceașcă de mocca sau un șpriț. Nimeni nu vrea să audă aici de un al doilea lockdown.