O ordonanță de urgență a guvernului Ponta din 2014 prin care aleșii locali puteau să plece în termen de 45 de zile de la un partid la altul fără să-și piardă mandatul a dus la migrarea a 350 de primari, membri ai partidelor din opoziție, la PSD. A fost unul dintre cele mai mari abuzuri patronate de Victor Ponta cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale din acel an. Vechimea în câmpul muncii a primarilor nu a fost datorată de fiecare dată consecvenței edililor în a-și păstra carnetul de partid, ci și oportunismului de a sări, înainte de alegeri, în barca fostului adversar.

La finalul lunii septembrie, premierul Marcel Ciolacu a declarat la Digi24 că „primarii și președinții de consilii județene care candidează din partea PSD să nu aibă mai mult de două mandate. Este suficient, fiindcă în acel moment puterea îmbată“. El a adăugat că o astfel de reformă nu ar fi constituțională, dar partidul ar putea impune această regulă în desemnarea candidaților: „Eu pot face acest lucru ca președinte de partid, pot lua o decizie împreună cu colegii mei ca să fie o regulă“.

După o săptămână, premierul Ciolacu și-a nuanțat declarația, spunând că „dacă românii doresc ca după 2024 cei din administrația locală și centrală să aibă maximum două mandate, atunci așa vom face“. (Agerpres, 6 octombrie) Astfel de discuții au mai avut loc de-a lungul anilor, dar niciodată nu au fost finalizate în sensul limitării numărului de mandate ale aleșilor locali.

Nu e clar ce justifică punerea pe tapet a acestei „oferte“ electorale din partea liderului PSD cu un an înaintea alegerilor locale. A vrut să spele, cât de cât, obrazul partidului după arestarea președintelui Consiliului Județean Vaslui Dumitru Buzatu? Cert e că o serie de primari PSD au sărit ca arși, amenințând, subtil, că la scrutinul de anul viitor ar putea să  schimbe carnetul de partid.

La alegerile locale din 2020, chiar dacă numărul de voturi pentru PNL a fost mai mare decât pentru PSD, social-democrații și-au adjudecat cu peste o sută de primari mai mulți decât liberalii. Agenții electorali pentru alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024 sunt decisivi iar carnetul de partid e valută forte pentru viitoarea guvernare.

Nu de puține ori, longevitatea în funcție a unor primari i-a adus pe mâna Justiției

În urmă cu două săptămâni, primarul orașului Mioveni Ion Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile de procurorii DNA pentru trafic de influență. Potrivit procurorilor, primarul ar fi cerut anul trecut o șpagă de 30.000 de euro pentru a facilita angajarea unui medic la Spitalul Orășenesc Mioveni. O primă tranșă de 10.000 de euro, remisă la finele anului, a fost restituită persoanei care a dat mită, întrucât primarul nu și-a onorat promisiunea. Ion Georgescu era primar al orașului Mioveni din 2006.

Primarul orașului Otopeni Constantin Silviu Gheorghe a fost trimis în judecată anul trecut de procurorii DNA pentru abuz în serviciu. El a fost acuzat că ar fi achitat 36 de milioane de lei firmei unor oameni de afaceri pentru lucrări care nu au fost executate. Inculpatul era primar al orașului Otopeni de 26 de ani.

Saltimbancul primar al Constanței Radu Mazăre a fost condamnat definitiv în 2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție, după un deceniu de tergiversări, la 9 ani de închisoare cu executare pentru retrocedarea ilegală a unor terenuri în stațiunea Mamaia. Prejudiciul estimat de procurorii DNA este de peste o sută de milioane de euro. În 2017, Mazăre a fugit în Madagascar, unde a cerut azil politic, iar doi ani mai târziu a fost extrădat autorităților române. Radu Mazăre a fost primar al Constanței din 2000 până în 2015, când și-a dat demisia după ce procurorii i-au deschis mai multe dosare penale. În 2012 câștigase al patrulea mandat, fiind votat de peste 60% dintre constănțeni. Exemplele de primari longevivi care au făcut din localitățile pe care le păstoreau propriile feude sunt nenumărate.

Dar de ceea ce se tem cel puțin la fel de mult aleșii locali este revenirea la sistemul electoral în care primarii erau aleși în  două tururi de scrutin. În ianuarie 2020, premierul de la acea vreme Ludovic Orban a prezentat, în plenul reunit al Parlamentului, angajarea răspunderii pentru alegerea primarilor în două tururi la alegerile locale, însă în urma moțiunii de cenzură a PSD guvernul a căzut iar „prioritatea numărul unu a liberalilor“ a fost amânată sine die odată cu cooptarea social-democraților la guvernare. Cercetările sociologice arată că alegerile într-un singur tur îi avantajează net pe primarii PSD.

E limpede că legitimitatea unui primar ales cu 20% din voturi, cum sunt numeroase cazuri în momentul de față, e șubredă față de alegerea unui candidat în turul al doilea de jumătate plus unu dintre votanți.