Să ne imaginăm că ne aflăm în anul 2100. Pe planeta noastră trăiesc 11,2 miliarde de oameni, cei mai mulţi în mega-oraşe. Capitala chineză ar avea o întindere mult mai mare decât în prezent, fiind complet cufundată în smog. În Lagos, în Nigeria, ţi-ar trebui câteva zile să străbaţi, prin traficul infernal, oraşul de la un capăt la altul. Cartiere întregi ar fi confruntate cu sărăcie, foamete, violenţe şi epidemii. Cine se dă jos din maşină se află în pericol de moarte. Un adevărat scenariu al groazei.

Săracii, şi mai săraci?

Populaţia creşte mai ales în ţările aflate în curs de dezvoltare, acolo unde şi astăzi oamenii abia dacă au strictul necesar traiului de zi cu zi, constată Ute Stallmeister de la fundaţia Populaţia Globală din Hanovra, avertizând: "Există pericolul ca sărăcia şi foametea să ia în continuare amploare".

Dar astfel de scenarii terifiante nu trebuie să devină neapărat realitate, e de părere Gerhard Heilig, până în 2013 responsabil, în cadrul ONU, pentru prognozele privind populaţia mondială. "Creşterea populaţiei, spune el, ar putea avea şi efecte pozitive asupra creşterii economice". Dar numai în anumite condiţii.

Tinerii - fără loc de muncă, fără perspective?

O condiţie ar fi existenţa unui sistem economic funcţional, care să nu fie măcinat de corupţie. Apoi ar mai fi nevoie de oameni tineri. Situaţia ideală, explică Heilig, ar fi ca marea majoritate a populaţiei să fie încă aptă de muncă. În Africa este aşa. "Dacă tinerii vor fi bine pregătiţi profesional şi se vor crea locuri de muncă, atunci economia va creşte", conchide expertul.

Şi Ute Stallmeister vorbeşte de un important potenţial în ţările cu dezvoltare rapidă. Dar şi ea enumeră câteva condiţii: ca aceşti tineri să beneficieze de sănătate, de educaţie şi de un loc de muncă decent.

Oraşele - aglomerate, gălăgioase şi poluate?

Odată cu creşterea populaţiei, continuă şi procesul de urbanizare. Gerhard Heilig avertizează că va spori şi numărul locuitorilor din ghetouri, dacă guvernele nu investesc în infrastructură, aprovizionarea cu apă potabilă şi sisteme de canalizare. Dacă nu se întâmplă toate acestea, oamenii vor trăi în condiţii dezastruoase.

Dar şi urbanizarea poate avea efecte pozitive. Aprovizionarea populaţiei poate fi în regiuni dens populate mai eficientă, tot astfel şi serviciile medicale ar fi mai aproape de cei care le necesită.

Epidemiile, un pericol?

Acolo unde populaţia e densă, este ameninţată sănătatea oamenilor. Epidemiile se pot răspândi mai iute. De aceea, spune Stallmeister, trebuie investit mai mult în elaborarea de vaccinuri, pentru a împiedica din start răspândirea bolilor. În general ar trebui îmbunătăţit sistemul medical. Ţările slab dezvoltate, de pildă, duc lipsă de personal bine calificat.

Pe de altă parte, înmulţirea epidemiilor ar putea curma viaţa mai multor oameni - o evoluţie pe care nu şi-o doreşte nimeni.

Refugiaţii, mânaţi de sărăcie şi război

Actuala criză a refugiaţilor este generată, cu precădere, de războaie, violenţe şi de o proastă guvernare, subliniază Heilig. "Nu creşterea populaţiei reprezintă cauza creşterii numărului de refugiaţi". Potrivit mai multor studii, există însă o legătură între creşterea populaţiei şi amplificarea conflictelor armate. Diminuarea resursele ar putea duce la înmulţirea confruntărilor violente.

Distrugerea mediului?

Cu cât trăiesc mai mulţi oameni pe pământ, cu atât mai mult consumă aceştia din resursele existente. Ute Stallmeister atrage atenţia că e foarte important cum se gestionează aceste resurse: "Dacă toţi oamenii ar trăi aşa cum trăim noi în Germania sau cum se trăieşte în SUA, atunci deja de pe acum am avea mari probleme. Dacă învăţăm ceva din toate acestea, atunci şi în anul 2100 oamenii ar putea trăi fericiţi pe pământ".