După destrămarea coaliţiei semafor compuse din social-democraţi, ecologişti şi liberali, partidele creştin-democrate din opoziţie, CDU şi CSU, sunt probabil cel mai bine pregătite pentru alegerile legislative anticipate, oricând ar avea loc acestea. Liderul CDU, Friedrich Merz, face deja presiuni în aceste zile pentru urgentarea scrutinului.

Aceasta fiindcă CDU şi-a prezentat în mai anul acesta, după ani de consultări şi nenumărate conferinţe regionale, noul program politic. Cu un an înainte, în mai 2023, şi CSU şi-a actualizat platforma.

Friedrich Merz, care de la preluarea preşedinţiei CDU, în ianuarie 2022, a accelerat dezbaterea noului program, a intitulat documentul cu nu mai puţin de 70 de pagini: "A trăi în Libertate. A conduce Germania sigur spre viitor". Cu prilejul prezentării sale publice a declarat: "Trebuie să ştim cine suntem, unde ne aflăm şi ce vrem".

CDU a redevenit o formaţiune mai pronunţat conservatoare

Prin asta creştin-democraţii au dat curs recomandării tuturor strategilor politici, indiferent de simpatiile lor politice. Experienţa i-a învăţat pe aceştia că partidele ar face mai bine să-şi elaboreze platforma în perioadele în care se află în opoziţie decât atunci când sunt la guvernare. CDU condus de Merz s-a folosit de dezbaterea doctrinară pentru a abandona în mare parte agenda moştenită din perioada Merkel. Astfel, politica pentru migraţie şi azil va deveni mult mai restrictivă, solicitările de azil vor fi procesate în state terţe, reintroducerea stagiului militar obligatoriu va fi iarăşi luată în discuţie şi politica energetică va fi reorientată.

Dar clarificarea următoarei chestiuni a fost urmărită cu sufletul la gură de creştin-democraţi: cine devine candidatul formaţiunii la funcţia de cancelar?

În 2017 concurenţa pentru acest post purtată între Armin Laschet (CDU) şi ambiţiosul premier al Bavariei şi lider al CSU, Markus Söder, a împins tradiţionala alianţă în pragul rupturii. Vara trecută Merz şi Söder au stat în repetate rânduri de vorbă pe acest subiect. Ulterior, în septembrie, s-au prezentat în faţa presei. Merz în calitate de candidat, iar Söder ca politician care acceptă asta, dar care ar putea la fel de bine să fie candidat, după cum a ţinut să precizeze.

Aşa stând lucrurile, Merz se prezintă în aceste zile ca un luptător. Se arată îngrijorat de "acţiunile iresponsabile" ale cancelarului Scholz şi mai scapă câte o remarcă usturătoare, ba la adresa liberalilor, de care nu s-a arătat sigur că vor reuşi să treacă pragul electoral la viitoarele alegeri anticipate, ba la adresa ecologiştilor. Despre anunţata candidatură la funcţia de cancelar a liderului ecologist Robert Habeck, Merz a declarat, făcând cu ochiul: "Asta are desigur şi o latură umoristică".

Clar este că declaraţia guvernamentală pe care cancelarul Olaf Scholz o va susţine în Bundestag pe 13 noiembrie va prilejui şi o confruntare a tuturor concurenţilor şi va marca începutul campaniei electorale, indiferent de data desfăşurării alegerilor. În cazul formaţiunilor CDU/CSU, Alternativa pentru Germania (AfD) şi Uniunea Sahra Wagenknecht (BSW), chestiunea candidatului pentru funcţia de cancelar este clarificată. Din partea ecologiştilor şi-a anunţat candidatura Robert Habeck. Partidele SPD, FDP şi Stânga nu au nominalizat candidat fiindcă ponderea lor este prea redusă pentru o astfel de aspiraţie.

Ce neplăceri l-ar putea aştepta pe Merz?

Să fie totul stabil la cele două formaţiuni creştin-democrate? Două aspecte rămân palpitante: pe de-o parte poziţia liderului CSU, premierul Bavariei, Markus Söder, este privită ca posibil factor de risc. Fiindcă el respinge categoric de luni întregi orice colaborare cu ecologiştii, făcându-le astfel viaţa grea şi premierilor regionali ai CDU care ar dori să încheie coaliţii cu ecologiştii.

Pe de altă parte rămân palpitante acţiunile conducerii CDU în landurile Saxonia şi Turingia din estul Germaniei, în care au avut loc în septembrie alegeri legislative regionale. Respingerea oricărei colaborări cu formaţiunea parţial de extremă dreaptă AfD, rostită de prezidiul federal al CDU este lucru clar. Şi cu formaţiunea populistă de stânga BSW există posibilităţi restrânse de colaborare. Ce le va rămâne de făcut preşedinţilor organizaţiilor regionale ale CDU din cele două landuri din estul Germaniei?

La începutul lunii noiembrie s-a desfăşurat pe stadionul din Dortmund meciul de fotbal dintre echipa locală Borussia şi RB Leipzig. În tribună s-au aflat şi Friedrich Merz alături de premierul saxon Michael Kretschmer, care este şi preşedintele organizaţiei regionale a CDU. Merz a purtat fularul glaben-negru al echipei din Dortmund iar Kretschmer pe cel roşu-alb al echipei din Leipzig.

Câteva zile mai târziu Kretschmer s-a întâlnit cu liderul grupului parlamentar al AfD din Parlamentul regional saxon, pentru consfătuiri. Nu este clar dacă Kretschmer a vorbit cu Merz în ajun despre această întâlnire cu reprezentantul AfD.

Şi mai este un aspect: fotografia înfăţişându-i pe cei doi la meci cu şalurile lor de suporteri nu a rămas necomentată politic. Marele aliat al celor doi, premierul bavarez Markus Söder a scris pe X: "Nu contează, oricum la final campioana Germaniei va fi FC Bayern".