"Comunităţile noastre s-au dublat în timpul slujbelor", spune Bohdan Luka, preot ucrainean din landul federal Saxonia, membru al "Bisericii Greco-Catolice din Ucraina" (UGKK). La sfârşitul săptămânii trecute a oficiat trei slujbe de Înviere în trei comunităţi. După-amiază la Halle an der Saale, seara la Chemnitz şi în zori la Dresda. "Bisericile au fost arhipline", ne-a mărturisit el. De la invazia rusă în Ucraina şi de la refugierea a sute de mii de ucraineni în Germania, tot mai mulţi dintre ei se duc la biserică.

Paştele, spune preotul Luka, este "o sărbătoare a speranţei, că totul se va schimba în bine, chiar dacă aparent nu mai există nicio şansă". Pe fundalul imaginilor cutremurătoare din regiunile în care se dau lupte, el despre asta a vorbit în predicile sale de la sfârşitul săptămânii trecute. Despre tristeţea şi deznădejdea Apostolilor, despre necazurile femeilor care, potrivit Evangheliei, s-au dus la mormântul lui Iisus Hristos. "Ştiţi, noi ucrainenii suntem de fapt nişte oameni plini de speranţă."

Pască cu mare încărcătură simbolică 

La sfârşitul acestei săptămâni, preotul Bohdan Luka va oficia din nou slujba de Înviere şi va sfinţi Pasca. De două ori Paştele - este ceva neobişnuit. Dar o dată cu refugiaţii în Germania au sosit şi alte tradiţii. Aceasta deoarece comunităţile din cadrul UGKK au preluat calendarul apusean al Bisericilor creştine din Germania, Romano-Catolică şi Protestantă.

Dar în Ucraina bisericile sărbătoresc Paştele conform calendarului răsăritean ortodox, şi cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii are loc anul acesta pe 24 aprilie. 

"Nu văd aici nicio contradicţie", explică părintele Luka. Refugiaţii nu au fost pregătiţi pentru această situaţie nouă, şi pentru ei duminica Paştilor cade în acest an pe 24 aprilie. Şi de aceea el va oficia şi duminică slujba Învierii, sfinţind Pasca. "Sfinţirea acestor pâiniţe are o mare însemnătate simbolică. Oamenii iau cu ei Pasca acasă, la sărbătoarea în familie." Şi la a doua slujbă de Înviere preotul se aşteaptă ca bisericile să fie pline până la refuz.

"Sunt tot mai mulţi"

Părintele Luka nu mai ştie câţi credincioşi aparţin parohiei şi Bisericii sale din Germania. Nici cei din ierarhie nu cunosc aceste date. Până la sfârşitul lunii februarie, când a început războiul din Ucraina, se vorbea oficial de aproximativ 80.000 de credincioşi. "Această cifră s-a dublat, ba chiar mai mult decât atât", spune pentru DW Andriy Dmytryk. Şi precis va creşte în continuare. Creştinismul este larg răspândit în Ucraina. Înainte de război, doar Biserica Greco-Catolică din Ucraina număra aproximativ cinci milioane de credincioşi. 

Dmytryk este cancelarul exarhatului UGKK, care cuprinde Germania şi Scandinavia. În esenţă cancelarul este principalul colaborator al episcopului, iar Exarhia corespunde unei mari dioceze. De ea aparţin în Germania până acum comunităţi din 50 de localităţi, de la Hamburg la Rosenheim şi de la Krefeld la Görlitz.

Dar numărul comunităţilor nou-înfiinţate creşte de la o zi la alta. "Imaginea se schimbă în fiecare săptămână, în fiecare moment", spune Dmytryk. La Rostock, de pildă, în nord-estul Germaniei, din comunitate făceau parte înainte de război maximum 40-50 de enoriaşi. Acum, la slujbe iau parte mereu peste 160 de credincioşi. 

Mereu pe drum spre credincioşi 

Cancelarul a spus că astăzi există credincioşi ucraineni în fiecare oraş şi aproape în fiecare localitate din Germania. Şi a dat exemplul localităţii Neumarkt din Oberpfalz, la sud-est de Nürnberg. Acolo nu a existat până acum nicio comunitate pentru ucraineni. Dar acum au sosit acolo 300 de creştini de limbă ucraineană, care speră că va putea veni la ei un preot să le oficieze slujba de Înviere. 

La nivelul întregii Germanii Exarhatul are 22 de preoţi. Pentru ei Paştele însemnă slujire neîntreruptă. Unul din ei este şi Andrii Khymchuk. El este de multă vreme parohul comunităţilor din Bamberg, Würzburg şi Nürnberg. "La fiecare sfârşit de săptămână călătoresc 360 de kilometri. Vă spun sincer că este foarte dificil." La Würzburg, parohia sa cea mai mică, unde în mod normal la slujbă nu vin decât 20 de credincioşi, la sfârşitul săptămânii trecute au fost peste 100. Iar la începutul lunii, la o slujbă pe care a oficiat-o la Nürnberg, au fost în biserică 600 de credincioşi. O cifră fără precedent. Iar acum au intrat în legătură cu el ucraineni din Ansbach, unde biserica sa nu a fost până acum prezentă. Acolo se află acum 120 de creştini ucraineni, care speră că va putea veni la ei un preot care să oficieze slujba de Înviere. 

Pentru toate confesiunile 

Şi părintele Luka din Halle şi Khymchuk din Bamberg le spun bun venit la slujbele lor creştinilor, indiferent de confesiunea de care aparţin. "Nu vin doar ucraineni greco-catolici, ci şi ortodocşi şi protestanţi", spune Khymchuk. Ei toţi caută sprijin spiritual, în limba ucraineană dar şi în rusă. În textele sfinte, cântări şi obiceiuri nu există diferenţe majore. 

Cancelarul Dmytryk a explicat: "Oamenilor din Ucraina le este important să fie primiţi, le este important ca preotul să fie prietenos şi să le asculte grijile şi nevoile, să le împărtăşească îngrijorările legate de soţul sau rudele rămase în patrie." În calitate de colaborator apropiat al episcopului, Dmytryk are o problemă majoră: cei 22 de preoţi nu mai sunt suficienţi, fiindcă refugiaţii îngrijoraţi şi traumatizaţi de ororoile războiului îi asaltează pe preoţi, în căutarea unui cuvânt de folos, de alinare şi încurajare.