La patru zile de la încetarea focului în Nagorno-Karabah, liderii armeni din regiune anticipează un exod al populației, recent estimate la 120.000 de persoane. Duminică seara, guvernul armean a transmis că aproximativ 1.000 de persoane au fugit din Nagorno-Karabah. Însă, luni dimineață, numărul acestora era deja estimat la aproape 5.000.

Potrivit agenției Reuters, care citează surse din regiune, multe alte sute de refugiați au putut fi observați la granița armeană. Mașini civile pline cu oameni ar fi sosit în orașul de frontieră Kornidzor iar alte automobile cu refugiați ar fi părăsit capitala Nagorno-Karabahului, Stepanakert, pentru a ajunge pe drum de munte în Armenia.

Fapt este că situația din oraș s-a deteriorat în ultimele zile. "Dronele zburau deasupra acoperișurilor iar casa noastră s-a cutremurat", relatează Nina, o locuitoare din zonă. Într-un mesaj vocal adresat Mariei Katamadze, jurnalistă DW, femeia a descris situația din oraș ca fiind "catastrofală". "Aproape că nu avem electricitate și nici legături cu lumea exterioară. Nici măcar nu știm ce se întâmplă cu rudele și prietenii noștri", afirmă Nina.

Armenia vrea să primească refugiații

Deplasările de populație au loc pentru că armenii din regiune refuză să trăiască într-o regiune care face parte din Azerbaidjan, a declarat David Babajan, consilier al guvernului autoproclamat din Nagorno-Karabah. În dialog cu Reuters, el a precizat că 99,9% dintre armenii din regiunea Caucazului ar prefera să părăsească patria istorică a armenilor. Șeful guvernului armean, Nikol Pașinian, a dat asigurări că țara sa îi va primi pe toți compatrioții etnici din Nagorno-Karabah.

Deși Azerbaidjanul a promis că va respecta drepturile armenilor din regiune după cucerirea Nagorno-Karabahului, armenii se tem de persecuții. În discursul său către națiune, Pașinian a subliniat că asupra armenilor din Nagorno-Karabah va plana întotdeauna spectrul epurării etnice.  

Armenia solicită o misiune ONU

De amintit că Nagorno-Karabah este o zonă populată predominant de etnici armeni, care au controlat în mare parte regiunea Caucazului de Sud timp de trei decenii cu ajutorul guvernului armean. Regiunea s-a desprins de Azerbaidjan după prăbușirea Uniunii Sovietice, dar această decizie nu este recunoscută la nivel internațional.

Azerbaidjanul a pornit marți o operațiune militară de amploare iar o zi mai târziu armenii din Nagorno-Karabah au acceptat cu forța o încetare a focului. Sute de oameni, inclusiv civili, ar fi fost uciși sau răniți în cursul intervenției azere. Armenii au acuzat comunitatea internațională de inacțiune în fața recentelor evoluții.

Armenia solicită o misiune ONU pentru Nagorno-Karabah iar potrivit ministrului de externe Ararat Mirsoian, care a vorbit la ONU, comunitatea internațională ar trebui să facă tot ce îi stă în putință pentru a trimite imediat reprezentanți ONU în regiune.

Scopul, a precizat el, este de a monitoriza respectarea drepturilor omului, aprovizionarea cu ajutoare umanitare și siguranța populației pe teren.

Care este rolul Turciei în conflict?

Armenia, deși este în mod tradițional sprijită de Rusia, s-a simțit în repetate rânduri abandonată de aliatul ei. În spatele Azerbaidjanului se află Turcia, țară al cărei președinte, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că se va întâlni cu aliatul său, președintele azer Ilham Aliev, astăzi (luni, 25.09.23).

Potrivit biroului președintelui turc, Erdogan va petrece o zi în enclava autonomă azeră Nakhchivan pentru a discuta cu Aliev despre situația din Nagorno-Karabah.

Erdogan i-a sprijinit pe azerii din Nagorno-Karabah prin furnizarea de arme în timpul conflictului din 2020. Săptămâna trecută, liderul de la Ankara a declarat că susține obiectivele ultimei operațiuni militare a Azerbaidjanului, dar că nu participă la aceasta.

vd/ag/dw