Evazioniștii câștigă anual 9,7 miliarde de euro prin neplata TVA, adică 3,23% din PIB.

Din 1992, de când a fost impusă Taxa pe Valoarea Adăugată, mulți profitori de diferite niveluri au fost lăsați de stat să se îmbogățească, înainte ca procurorii sau legislația să-i ajungă din urmă. Așa se face că România continuă să în topul statelor în care evaziunea cu ajutorul TVA este cea mai mare. Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind decalajul încasării TVA arată că diferența dintre ceea ce se poate colecta teoretic și Taxa pe Valoarea Adăugată colectată efectiv este 36,7% cu peste 10% mai mult decât precedenta clasată, care este Malta. Spre deosebire de România, celelalte state foste comuniste au reușit, folosind digitalizarea sistemelor de administrare fiscală națională să reducă spectaculos evaziunea fiscală cu TVA. Astfel, spre exemplu Cehia a ajuns în anul 2021 la o diferență (gap) de încasare a TVA de 7 %, Bulgaria la 4,9 %, Ungaria 4,4 % și Polonia 3,3 %. Mărimea gap-ului de colectare se poate observa analizând cifrele în termeni absoluți, unde România înregistrează un deficit de aproximativ 9,7 miliarde euro, ocupând poziția a două după Italia, cu 14,6 miliarde euro. Consiliul Fiscal atrage însă atenția în analiza făcută în luna decembrie asupra proiectului de buget că Italia este o economie cu un PIB de aproximativ 7 ori mai mare decât cel al României, „ceea ce vine să întărească problema de securitate economică cu care se confruntă bugetul public autohton”. Specialiștii Consiliului Fiscal sugerează că amânarea digitalizării administrațiilor fiscale a vulnerabilizat țara și le-a dat voie marilor evazioniști să-și continue drumul triumfal, în vreme ce alte state socialiste au reușit să-și consolideze economia prin eliminarea evaziunii cu TVA. Statele estice cu succesele cele mai mari în combaterea evaziunii sunt Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Digitalizarea Fiscului este deci secretul reușitei, fiindcă în afara acestei soluții se creează condiții favorabile fraudei. Practic, modul în care funcționează TVA, prin „regimul tranzitoriu”, permite evaziuni de diferite tipuri: (1)Frauda cu firmă fantomă de pildă implică o firmă fantomă, după explică și context.ro, care descrie metoda: de pildă o firmă dintr-un stat UE livrează un frigider (scutit de TVA) către o firmă din România. Firma românească ar urma să plătească TVA la vânzarea frigiderului către clientul final. Această firmă se numește fantomă, fiindcă ea dispare după ce vinde bunurile aduse din alte state UE, adesea la prețuri mai mici decât ale pieței. Dispare fără să achite TVA către stat, care rămâne păgubit.

Există apoi (2) frauda de tip carusel în care frigiderul e vândut în România, dar pe hârtie apare ca și cum ar fi fost vândut și cumpărat de mai multe companii din UE, în așa fel încât statul să nu-și primească partea. Această schemă poate deveni mai complicată prin interpunerea mai multor firme din mai multe state UE, care tranzacționează succesiv aceleași bunuri. Uneori, bunurile ajung chiar la furnizorul inițial și schema se repetă.

Specialiștii în evaziune mai folosesc (3) diminuarea valorii mărfurilor în vamă, pentru că în România nu există suficiente sisteme de securizare; (4) evaziunea prin metoda insolvenței; (5) frauda cu TVA la tranzacțiile intercomunitare care se extinde din cauză că nu există o digitalizare extinsă a sistemelor administrative: în Uniunea Europeană,TVA diferă de la țară la țară, iar taxa e pusă pe factură și încasată de la cetățeni abia în țara în care ajunge bunul clientul final; (6) există și cazul vânzătorilor online din China, care s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani și care vând bunuri și servicii fără să fie înregistrați

Potrivit datelor Comisie Europene, România a închis ochii în 2022 pentru aproape 10 miliarde de euro, cât ar putea fi frauda totală din necolectarea Taxei pe Valoarea Adăugată. Autoritățile de la București au făcut totul pentru a întârzia digitalizarea. Spre exemplu în 2018 sub regimul Dragnea-PSD, România a sistat proiectul de asistență pentru digitalizarea și restructurarea sistemului de administrare fiscală cu Banca Mondială. Schimbarea guvernului și venirea la putere a PNL nu a dus la reluarea asistenței, fiindcă interesele particulare ale celor aflați la putere au fost mereu mai importante decât interesul național. În Bulgaria, unde proiectul Băncii Mondiale a fost pus în practică, rezultatele au fost spectaculoase și această țară colectează TVA cu randament mai bun decât cel al mediei UE.

Primul pas pentru ca banii din TVA să ajungă în bugetul public și să nu rămână în portofelele evazioniștilor este, potrivit Consiliului Fiscal, reformarea ANAF prin digitalizare plus modernizarea sistemului vamal prin informatizarea acestuia. Pierderea prin evaziunea din TVA a celor  9,7 de miliarde de euro înseamnă 3,23 % din PIB. Procuroarea șefă a Parchetului European, Codruța Kovesi a constatat însă că „lupta împotriva fraudei cu TVA nu este o prioritate pentru România”, deși fenomenul internaționalizării evaziunii e tot mai evident, iar pe teritoriul țării „sunt foarte multe firme fantome” și „foarte multe tranzacții care trec și care nu sunt detectate”. Absența voinței politice pare să fi transformat România într-un paradis al evazioniștilor .