În Germania, poliția a raportat că a intervenit, în 2023, la 5,94 milioane de presupuse infracțiuni. Față de anul precedent, numărul acestora a crescut cu 5,5 la sută. Valori așa de mari au fost înregistrate ultima oară în anul 2017. Numărul suspecților este și el mai ridicat față de 2022, cu 7,3%. A sporit la 214.099 de cazuri (cu 8,6%) și cazul delictelor însoțite de violență - cea mai gravă situație din ultimii 15 ani. Anul trecut, ofițerii de poliție au fost atacați în timpul serviciului de peste 106.000 de ori, media fiind de 300 de incidente pe zi.

O creștere se observă și în ce privește numărul infracțiunilor comise de non-germani: 41% din situațiile semnalate de poliție au fost opera unor imigranți. În cifre reale, aceasta înseamnă că aproape un milion dintre suspecți nu au pașaport german. În acest moment, 15% dintre persoanele care trăiesc în Republica Federală nu au cetățenie germană.

Numărul minorilor suspecți de delicte este și el mai mare cu 12 la sută față de situația din 2022, iar cel al tinerilor cu 9,5 la sută. Și în acest segment statistic a fost semnalat un număr mare de autori fără pașaport german.

Toleranță zero și deportare rapidă

”Observăm o creștere a criminalității violente, sunt mai multe infracțiuni comise de tineri și mai multe crime legate de imigrație” și ”trebuie să vorbim despre aceasta fără timiditate și fără resentimente”, a comentat ministra federală de Interne Nancy Faeser, într-o conferință de presă susținută alături de omologii din cele 16 landuri și de șeful Serviciului Federal de Investigare a Criminalității (BKA). Președintele Conferinței miniștrilor de Interne de land, Michael Stübgen (CDU, Brandenburg), a cerut ca statisticile să nu fie ignorate dar a avertizat că nici nu este cazul unei suspiciuni generalizate față de străini.

Faeser a solicitat ”măsuri dure împotriva criminalilor” și ”toleranța zero”, adică ”procese rapide și pedepse vizibile. Făptuitorii străini trebuie să părăsească Germania mult mai repede” iar aceasta presupune aplicarea imediată a regulilor stricte de deportare. „Un număr peste medie de străini devin criminali”, a completat și Stübgen, adăugând că aceștia nu pot avea dreptul la protecție și ajutor în Germania câtă vreme încalcă legile Republicii Federale. Ministrul din Brandenburg a cerut și el o accelerare a procedurilor de deportare a celor ce comit infracțiuni.

Georgienii și magrebienii, în topul criminalității

Dintre solicitanții de azil, cei mai mulți suspecți de diverse crime vin din Georgia iar autoritățile germane sugerează că în spatele acestora ”se află rețele de crimă organizată care aduc în Germania oamenii ademeniți anume pentru a deveni criminali aici”. Există, de asemenea, o proporție mare de infractori din Maghreb - Algeria, Maroc, Tunisia și Sahara de Vest. Numărul criminalilor care vin din Afganistan și Siria este ”irelevant”. Nici ucrainenii, apreciază oficialii germani, nu sunt o categorie semnificativă în statisticile criminalității, mai ales că majoritatea sunt oricum femei și copii - dar în cazul lor, din cauza războiului aflat în desfășurare, ar fi oricum greu să fie expulzați.

Cifrele raportate astăzi nu sunt surprinzătoare, consideră ministra federală Faeser. Statistica reflectă tendințe anticipate în toamnă de BKA. Politiciana social-democrată a pledat și pentru combaterea cauzelor sociale ale criminalității crescute. Printre ele este și traficul de droguri, o afacere de miliarde de dolari: „Cu siguranță nu vrem în Germania o spirală de violență” cum s-a întâmplat în Belgia sau Țările de Jos, a afirmat Faeser. În 2023 a existat o creștere a infracțiunilor în contextul consumului sau a traficului de cocaină și crack cu aproape 30%. Potrivit ministrei federale, există un adevărat asediu de cocaină venită din America de Sud.

Pe de altă parte, municipalităților copleșite de solicitanții de azil le lipsesc resursele pentru a face față ”multora din sarcinile pe care le au (...) și odată cu aceasta criminalitatea crește”, a sugerat ministrul Stübgen, care a mai avertizat că la o ”dinamică mare a migrației (...) succesul integrării” scade.

Germania rămâne ”una dintre cele mai sigure țări din lume”

Pe lângă numărul mai ridicat de străini ajunși în Germania, șeful BKA, Holger Münch, a enumerat cauze sociale ale creșterii infracționalității, între care inflația și povara situației economice. În ce privește agravarea fenomenului delincvenței juvenile, Faeser consideră că aceasta se datorează și consecințelor emoționale ale pandemde de coronavirus. Dar, în ciuda cifrelor în creștere, a completat Faeser, ”Germania rămâne una dintre cele mai sigure țări din lume”.

Datele difuzate astăzi reprezintă doar ”statistici inițiale”. Suspiciunile poliției sunt ulterior cântărite de magistrați, care decid dacă acestea devin, de fapt, infracțiuni și duc, în cele din urmă, la condamnări. Un alt element de relativizare a statisticilor este așa numitul ”câmp întunecat” - ”criminalitatea latentă”, reprezentată de infracțiuni neraportate.