DW: Ce v-aţi propus ca director artistic al Festivalului Internaţional "George Enescu" pentru această a 27-a ediţie, care marchează şi 70 de ani de la trecerea în eternitate a celui mai de seamă compozitor român?

Cristian Măcelaru: Am dorit, ca şi la ediţia precedentă, ca Festivalul Internaţional “George Enescu” să fie un festival pentru toată lumea. Şi îmi doresc foarte mult ca fiecare om, nu doar din România, care apreciază muzica clasică, arta, să găsească măcar un concert care să-i trezească interesul, la care să descopere ceva. De aceea, cei care s-au uitat pe site-ul nostru, vor descoperi concerte foarte diferite, sunt lucrări care se cântă pentru prima dată în România sau lucrări care se cântă foarte, foarte rar în Europa sau la nivel global. E ceea ce aş vrea să definească festivalul, care aduce odată la doi ani în jur de 4000 de artişti în România, pentru a crea evenimente extraordinare - fiecare concert, fiecare recital, fiecare spectacol. În acest an vom prezenta două opere puse în scenă, desigur opera lui Enescu “Oedipe”, o producţie a Operei Naţionale Bucureşti, iar apoi, în contextul aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Ravel, marele compozitor francez, contemporan cu Enescu, prezentăm cu Orquestra de la Comunitat Valenciana “Ora spaniolă”. Festivalul a creat o tradiţie prin prezentarea operelor în concert şi vrem să extindem această tradiţie. O lucrare foarte importantă şi care sper să o aprecieze cât mai mulţi oameni, atât pentru valoarea culturală pe care o aduce României, cât şi pentru valoarea sa artistică, este "Fin de partie” de György Kurtág, care la aproape 100 de ani încă mai este în viaţă şi care a transmis un mesaj foarte frumos festivalului şi care s-a născut pe teritoriul României. Această operă nu este cântată foarte des. Aşa cum am spus mai deveme, sunt lucrări în festival care se cântă foarte rar şi aş vrea să atragă un public internaţional pentru a le aprecia. 

Puteţi enumera câteva din momentele de vârf ale acestei ediţii cu o durată de nu mai puţin de patru săptămâni, până pe 21 septembrie?

Ca întotdeauna, Festivalul Enescu se axează pe calitatea extraordinară a artiştilor pe care-i prezintă. Avem cei mai căutaţi solişti, cei mai căutaţi dirijori, orchestrele cele mai bune, de la Concertgebouw, la WDR Sinfonieorchester, Orchestre National de France la Orchestra dell'Accademia Nazionale di Santa Cecilia. Avem dirijori extraordinari, cum sunt Klaus Mäkelä, Tarmo Peltokoski, solişti precum Anne-Sophie Mutter, Rudolf Buchbinder sau Martha Argerich – nume consacrate în muzica clasică, nume care sunt foarte cunoscute în România. În acelaşi timp avem şi tineri muzicieni, la începutul carierei, unii dintre aceştia fiind prezenţi pentru prima dată în festival. Pe această cale aş vrea să îi fac cunoscuţi şi publicului din România, care să-i poată asculta şi aprecia şi să se creeze această conexiune, care se naşte mereu între artiştii de pe scenă şi publicul care-i ascultă. 

O misiune educativă

Este ceea ce aţi făcut şi în calitatea de dirijor şef al WDR Sinfonieorchester din Köln, promovând tineri compozitori şi interpreţi. 

Aşa e. E foarte important să nu pierdem în vedere şi latura educativă, misiunea pe care o are o orchestră, un festival - aceea de a educa publicul cu privire la ceea ce se întâmplă astăzi. Şi muzica lui Beethoven, când acesta mai era în viaţă, era considerată prea avangardistă, la fel şi în cazul lui Mozart. De aceea muzica compozitorilor de astăzi ar trebui sprijinită, pentru a fi înţeleasă, căci va avea o valoare în viitor. Eu îmi doresc să fac parte dintre cei care, pornind de la exemplul dat, la vremea respectivă îl sprijineau pe Mozart sau pe Beethoven, nu dintre cei care îi considerau avangardişti sau neadecvaţi muzicii clasice.

Pentru că am vorbit de latura educativă, aţi introdus deja la ediţia precedentă concerte şi evenimente pentru tineri şi copii. De ce este atât de importantă introducerea cât de devreme a copiilor în universul minunat al muzicii clasice?

Pentru a aprecia muzica clasică, e nevoie de timp, doar aşa reuşim să înţelegem cu adevărat acest univers atât de complex, să apreciem muzica. Nu e posibil să înţelegem muzica la o singură ascultare. De aceea, zic eu, e foarte necesar nu neapărat pentru a deveni muzician, ceea ce e desigur un lucru foarte frumos, dar ca toţi oamenii să aibă acces la muzica clasică, la o artă înaltă şi frumoasă. Doar aşa se pot dobândi, în timp, cunoştinţele necesare pentru a înţelege cu adevărat şi a aprecia în profunzime muzica. Noi nu prezentăm concerte educative, aceasta e de datoria şcolii, dar vreau să-i introduc şi pe cei micuţi în acest ritual, de fapt, care este mersul la un concert. Cum ne comportăm în sala de concert, să putem aprecia efortul artiştilor şi să ne bucurăm de muzica pe care o ascultăm. Iar acest ritual ar trebui să devină parte din viaţa noastră. În aşa fel formăm un public pentru deceniile următoare.

Promovarea muzicii lui Enescu pentru noile generaţii

Un obiectiv central al festivalului a fost şi rămâne promovarea creaţiei enesciene.

Ca în fiecare an, de la prima ediţie a Festivalului Enescu, în 1958, menirea sa a fost aceea de a promova compoziţiile enesciene. În acelaşi spirit continuăm să promovăm lucrările lui George Enescu şi vom avea 47 de concerte în care prezentăm compoziţiile marelui maestru şi e un lucru pe care nu îl facem doar din responsabilitate, îl facem din dragoste. Enescu a fost şi rămâne compozitorul cel mai important al României. Şi nu doar al României, căci el e parte a patrimoniului global al muzicii şi al artei frumoase. A promova geniul Enescu este pentru noi de fapt o onoare, pentru că ne aduce mândrie, ne aduce bucurie în acelaşi timp.

Mai este nevoie de o promovare a muzicii lui Enescu, pentru că vedem, şi acest lucru este extraordinar, că lucrările sale se cântă tot mai des pe diferite scene de prestigiu internaţionale.

Da, e nevoie, pentru că generaţiile se schimbă. De aceea este foarte necesar pentru un compozitor cum este George Enescu să fie "reintrodus" generaţiei tinere. De aceea este foarte necesar să continuăm acest efort de a promova muzica lui Enescu. După părerea mea, misiunea Festivalului Enescu rămâne aceeaşi la fiecare ediţie. E o generaţie nouă de ascultători, e o generaţie nouă de muzicieni, de interpreţi care vor cânta muzica lui. De fiecare dată când aduc muzica lui George Enescu în repertoriul unei orchestre, indiferent unde în lume, şi nu mă refer doar la Rapsodii, ci la toată opera sa, întâlnesc muzicieni care nu au mai cântat niciodată lucrări de Enescu, şi care rămân extrem de impresionaţi dorindu-şi să cunoască mai mult. O dovadă a frumuseţii şi profunzimii muzicii lui Enescu. 

Din acest motiv aţi şi făcut, la prestigioasa casă de discuri Deutsche Gramophon, împreună cu Orchestra Naţională a Franţei, înregistrări cu lucrări de Enescu.

Exact. Pentru a prezenta lumii acest geniu care a fost George Enescu, importanţa lui ca artist, compozitor, gânditor. Am înregistrat un prim set de trei discuri cu cele trei Simfonii şi cele două Rapsodii.

Partener artistic al Orchestrei WDR

Stăm de vorbă la Filarmonica din Köln, unde aţi fost timp de şase ani dirijor şef al Orchestrei WDR. Chiar dacă vă retrageţi din această funcţie începând cu noua stagiune, veţi colabora pe mai departe intens, în calitatea de "partener artistic". Cu WDR Sinfonieorchester veţi concerta şi în cadrul actualei ediţii a Festivalului Enescu la Timişoara, Bucureşti şi Cluj.

Mi-am dorit tare mult ca după încheierea mandatului de dirijor şef la Köln să continuăm colaborarea, care este foarte strânsă şi foarte frumoasă. De aceea am acceptat, la invitaţia orchestrei, titlul de "partener artistic". Într-adevăr, în Festivalul Enescu vom avea două programe în trei oraşe: opera extraordinară a lui Richard Strauss "Salome", pe care o vom prezenta la Bucureşti, iar în Timişoara şi Cluj prezentăm Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră de Béla Bartók şi Simfonia a II-a de Rahmaninov. Există şi o legătură cu ultimele trei discuri pe care le-am lansat împreună cu Orchestra WDR, care cuprind toate cele trei simfonii ale lui Rahmaninov. Mă bucur enorm că putem aduce Festivalul Enescu şi orchestre de renume mondial, artişti extraordinari şi în alte oraşe ale României, nu doar la Bucureşti. Iubesc Bucureştiul, e foarte frumos, dar Festivalul Enescu, cum am mai spus la începutul discuţiei, este pentru toată lumea. 

Muzicienii din Köln nu vor concerta pentru prima dată în România, cu ansamblul WDR aţi mai fost şi cu doi ani în urmă.

Am fost acum doi ani la Bucureşti, Festivalul Enescu, şi la Timişoara, care deţinea atunci statutul de Capitală Culturală a Europei. Muzicienii s-au îndrăgostit de oraşul meu natal şi şi-au dorit tare mult să se reîntoarcă. Atunci am zis că dacă le-a plăcut Timişoara, sigur le va place şi Clujul. 

În România voi fi totdeauna implicat

Începând cu noua stagiune vă veţi împărţi practic activitatea artistică între Europa şi Statele Unite. 

Unul din motivele pentru care mi-am încheiat acum mandatul la Köln este că din septembrie voi deveni director muzical al Orchestrei din Cincinnati, un ansamblu foarte bun, renumit, cu o tradiţie de peste o sută de ani, iar acest lucru mă obligă să îmi împart timpul în mod egal între America şi Europa. În ultimii şase ani am fost mult mai mult axat pe Europa, dar voi continua să-mi aduc ideile, spiritul în care vreau să fac muzică, la un public cât mai larg, la orchestre cât mai diverse şi frumoase şi de aceea mă bucur că am această posibilitate. 

Şi în România? 

În România voi fi totdeauna implicat, pentru mine România rămâne un magnet care mă atrage în permanenţă. Mă voi implica în organizarea Festivalului şi Concursului "George Enescu".  

Şi ar mai fi proiectul "de suflet", cum îl numiţi: Romanian Chamber Orchstra.

Desigur, un ansamblu creat cu cinci ani în urmă, şi care deja a început să se maturizeze, am avut turnee şi în Europa, nu doar în România, şi vom continua, avem şi în acest an colaborări. E într-adevăr un proiect de suflet, o orchestră în care ne regăsim foarte mulţi prieteni din tinereţe, ne dorim cu toţii să cântăm împreună. Romanian Chamber Orchestra este un bun exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla când muzica îşi îndeplineşte menirea.

Discuţia purtată de Medana Weident cu maestrul Cristian Măcelaru a avut loc la Filarmonica din Köln, înaintea începerii Festivalului "George Enescu", ediţia 2025.