Christoph Heusgen, directorul Conferinței de Securitate de la Munchen, și-a împărtășit într-un interviu pentru DW părerile despre o serie de probleme globale, precum războiul din Orientul Mijlociu, războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, ori relația NATO-Trump din perspectiva eventualei reveniri a fostului președinte american la Casa Albă. 

În ceea ce privește situația din Gaza, Heusgen și-a exprimat speranța că premierul israelian Benjamin Netanyahu se va răzgândi și va aceepta o încetare a focului, dând astfel curs apelului lansat de peste 150 de țări.

”După cum a arătat și ministrul german de externe (Annalena Baerbock, n.r) în Gaza este iadul pe pământ, ceea ce nu ar trebui să se întâmple. Protecția civililor este esențială. Mii de copii au fost uciși și nu se întrevede niciun sfârșit. Sper cu adevărat ca Netanyahu să se răzgândească, să facă ceea ce au cerut 150 de țări și mai multe în cadrul Națiunilor Unite și să accepte în sfârșit o încetare a focului”, a declarat Heusgen. 

Vorbind despre amenințările lui Donald Trump că SUA nu va sări în ajutorul țărilor europene care nu își respectă angajamentele față de alianță prin alocare a 2 procente din PIB pentru apărare, Heusgen a subliniat importanța consolidării flancului european al NATO - deziderat care presupune, între altele, investirea a 2 la sută din economie în forțele armate. 

Pe de altă parte, în condițiile incertitudinilor privind susținerea americană a Ucrainei, Heusgen spune că ”președintele SUA face presiuni pentru continuarea livrării de arme către Ucraina, iar în Senat există o majoritate de două treimi în favoarea acestui demers”. ”Pur și simplu nu pot să cred că responsabilii politici americani vor lăsa Ucraina de izbeliște și că Putin va obține o victorie. Nu cred așa ceva”, a afirmat Heusgen. 

Directorul MSC spune însă că există întotdeauna și o parte pozitivă în cele mai negre evenimente, iar în clipa de față vestea bună este ”trezirea europeană”. ”Vedem că Olaf Scholz, cancelarul german, își asumă un rol de lider în Europa pentru susținerea Ucrainei și cred că vom asista la o impulsionare a apărării europene. Avem nevoie ca Uniunea Europeană, țările europene, partenerii europeni ai NATO să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea europeană. Indiferent cine va fi următorul președinte al SUA este clar că americanii vor trebui să se concentreze asupra provocărilor interne. În plus, ei se vor uita sprea Asia. Europa trebuie să își facă temele”, a spus directorul conferinţei. 

Rugat să comenteze spusele lui Donald Trump, care a amenințat că l-ar încuraja pe Vladimir Putin să atace membrii NATO care, în opinia sa, nu își plătesc datoriile, Heusgen a oferit un răspuns tranșant:

”S-ar putea să vă surprindă, dar Donald Trump are dreptate. Membrii europeni ai NATO, ca toate statele membre, s-au angajat în urmă cu 10 ani să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare. Multe țări, inclusiv a mea (Germania, n.r), nu au respectat acest angajament. Abia acum, cu eforturi deosebite, au ajuns la 2% și urmează ca Germania și alți parteneri să continue să investeasacă în apărare. Aceasta nu pentru a-i face o favoare președintelui Trump, ci pentru a asigura protecția europeană, pentru a consolida partea europeană a NATO”. 

Totodată, Heusgen sugerează luarea în considerare a unor discuții privind intimidarea nucleară europeană, implicând Franța și Regatul Unit, care să completeze umbrela nucleară existentă.

De amintit că miercuri ministrul german al apărării, social-democratul Boris Pistorius, a avertizat că discuția privind scutul nuclear al NATO riscă să devină neserioasă. 

”Nu pot decât să avertizez împotriva lansării unei astfel de discuții cu atâta ușurință, în baza afirmațiilor făcute de Donald Trump, care nici măcar nu este deocamdată candidat la președinție”, a spus ministrul apărării Boris Pistorius miercuri la un post de televiziune. 

Politicianul social-democrat afirmă că, dacă Trump chiar și-ar pune în aplicare amenințările, nu ar face decât să taie și craca pe care stă Americă însăși. Aceasta pentru că alianța transatlantică nu este o stradă cu sens unic, spune ministrul federal al apărări. 

Reacția sa vine după afirmațiile colegei de partid Katarina Barley, care și-a exprimat îndoiala că Europa este protejată de umbrela nucleară a SUA. Întrebată dacă UE ar avea nevoie de propriile bombe nucleare, Barley a răspuns că se poate discuta despre această idee. 

Agnes Strack-Zimmermann, șefa comisiei de apărare din Bundestag, se îndoiește că Barley realizează cu adevărat ce ar presupune înarmarea nucleară a UE. "Nu vorbim despre a pune zece bombe nucleare la o graniță sau alta, ci despre a avea un sistem matur și sofisticat în cadrul căruia să protejezi întreaga Europă". Sigur că putem discuta despre așa ceva, dar avertizez că aceasta nu este o conversație pe care să o porți la o cafea, a spus Strack-Zimmermann. 

În ceea ce privește negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina, Cristoph Heusgen a explicat la DW că în general conflictele din lume s-au încheiat cu un fel de acord, idee care merită să fie analizată și în situația din Ucraina. 

”Ar putea fi ceva de tipul Acordului de la Minsk, care nu este privit cu ochi buni, dar aceasta nu din cauza conținutului său, care este destul de normal. Ceri încetarea focului, retragerea armelor grele, ai un observator, trupe, o perspectivă politică. Criticile care se aduc Acordului de la Minsk sunt că Rusia rupe aceste tipuri de acorduri atunci când îi convine președintelui. Este deci esențial pentru orice acord pe care l-am putea încheia să existe garanții de securitate prin care Vladimir Putin să știe că plătește un preț dacă încalcă din nou înțelegerea. Din punctul meu de vedere, cel mai bine ar fi ca Ucraina să adere la NATO, cea mai puternică alianță militară”, a declarat expertul. 

Heusgen afirmă că o concentrare asupra ideii de cedare de teritorii ”este o idee rea”. ”Acest lucru ar însemna că schimbi prin forță granițele în Europa, aspect care nu poate face parte din niciun acord. Ucrainenii trebuie să decidă cum arată acordul final, spune Heusgen.