Rareori se poate identifica atât de exact locul de unde a pornit o criză guvernamentală. În Belgia însă, Parcul Maximilien din Bruxelles a devenit originea scandalului politic. Din 2015, în parc s-au refugiat imigranţi. Câteva sute sunt mai mereu acolo, aşteptând eliberarea unor documente sau pur şi simplu odihnindu-se înainte de a continua drumul spre Marea Britanie. Parcul Maximilien a devenit pentru mulţi belgieni expresia clară a eşecului statului în criza refugiaţilor. Dezbaterile generate astfel ar putea duce la o serioasă criză guvernamentală, în urma căreia premierul Charles Michel să fie obligat să demisioneze.

Momentan, Cabinetul Michel este acuzat că i-ar fi expulzat pe sudanezii cu drept de azil, care, după repatriere, au fost persecutaţi şi torturaţi de reprezentanţii regimului autoritar al preşedintelui Omar Hassan al-Bashir.

Opoziţia belgiană este uluită. Cu atât mai mult cu cât partenerii de coaliţie ai lui Charles Michel, naţionaliştii de dreapta din N-VA, au invitat încă din toamna anului trecut o delegaţie suedeză la Bruxelles. La solicitarea guvernului belgian, aceştia au elaborat o listă cu 43 de persoane pe care regimul Bashir le dorea repatriate. Dintre aceastea, nouă persoane au fost ulterior îmbarcate şi trimise spre Khartoum. O asemenea "colaborare cu o dictatură" nu poate fi sub nicio formă tolerată, spune socialista Julie Fernandez-Fernandez.

Belgia riscă un deficit de imagine

În condiţiile în care Belgia candidează pentru un loc permanent la Naţiunile Unite, scandalul actual afectează credibilitatea şi imaginea Bruxellesului pe plan internaţional, crede Alexis Deswaef de la Liga pentru Drepturile Omului(LDH).

Criticile îl vizează mai ales pe secretarul de stat responsabil pentru azil şi migraţie, Theo Francken de la N-VA. În opinia socialistei Fernandez-Fernandez, pe acesta nu îl intersează decât să scape mai eficient de refugiaţi, chiar şi cu preţul încălcării drepturilor omului. Socialista îl mai acuză pe Francken de acceptarea unei "înţelegeri murdare" cu Sudanul şi preşedintele Omar Hassan al-Bashir, pe numele căruia există de altfel din 2009 un mandat internaţional de arestare pentru crime împotriva umanităţii.

Au fost deportaţii torturaţi?

Politica Bruxellesului este intens criticată şi de expertul pentru Orientul Apropiat Koert Debeuf de la Tahrir Institute for Middle East Policy: "Este inacceptabil ca Belgia să îi curteze şi chiar să îi invite pe oamenii lui Bashir." Debeuf este primul care a scos la lumină practicile guvernului belgian. Scandalos este - pentru Debeuf - faptul că Belgia invită o delegaţie sudaneză fără a verifica cu cine are de-a face. Potrivit surselor cercetătorului, invitaţii erau angajaţi ai serviciilor secrete sudaneze.
Agenţii din cauza cărora sudanezii iau calea pribegiei au fost invitaţi în Belgia pentru a decide cine va fi deportat, cu binecuvântarea guvernului belgian. Din contactele ulterioare avute cu cei expulzaţi, în cel puţin trei cazuri, persoanele au fost grav maltratate de autorităţile sudaneze. Debeuf nu exclude nici torturarea acestora.

Flamanzii naţionalişti de dreapta nu exclud retragerea de la guvernare

Scandalul care durează de peste trei săptămâni a ajuns şi în atenţia unei comisii de anchetă. Se aşteaptă rezultatele, au declarat pentru DW oficialii de la Ministerul pentru Azil şi Migraţie de la Bruxelles.

Premierul Michel a decis suspendarea temporară a expulzărilor. El nu poate însă să îl demită pe ministrul de resort, pentru că astfel ar periclita soarta guvernului. În acest caz, partenerii lui Charles Michel, naţionaliştii de dreapta N-VA anunţă că se retrag din coaliţia de guvernământ.

Autoare: Catherine Martens / Alina Kühnel