Orașul Tiraspol își trăiește melancolia de toamnă. Copacii îşi scutură frunzele multicolore, iar acest peisaj pestriț este completat de culorile roșii și verzi de pe panourile propagandistice. În timp ce în partea dreaptă a Nistrului oamenii îşi povestesc pe la colțuri pentru cine ar vota și privesc dezbaterile electorale, atunci moldovenii din Transnistria nu știu practic nimic despre cei 26 de concurenți electorali, înscriși pentru alegerile din 30 noiembrie.

Orice publicitate electorală din Moldova este interzisă pe teritoriul nerecunoscutei republici, iar știriile de la Chișinău ajung mai mult prin intermediul internetului și a rețelelor de socializare. Așa face și Maxim Arpentin, pentru care aceste alegeri sunt primele din viața sa. Are 18 ani și învață în ultima clasă dintr-un liceu din Tiraspol. „Da, sigur voi merge la alegeri. Este un eveniment important pentru mine. Eu voi merge la buneii mei din Ștefan Vodă să îmi exercit votul. Încă nu știu pentru cine voi vota, dar sunt sigur că voi vota democrația. Aș opta pentru Partidul Liberal sau Liberal Democrat pentru că ei au o viziune clară asupra viitorului Moldovei. Eu cred că alături de Europa vom avea un viitor adevărat. De aceea, nu cred că voi rămâne în Transnistria. Doresc să-mi continui studiile la Chișinău sau, de ce nu, în România“, ne-a mărturisit Maxim.

Presiuni și incertitudini

De 22 de ani, de când s-a terminat conflictul armat de pe Nistru, toate scrutinele electorale din Moldova au fost un tabu pentru locuitorii din stânga Nistrului. Tiraspolul nu a dorit niciodată să deschidă măcar o secție de votare în regiune, obligându-i pe cetățeni să treacă mereu Nistrul, și a blocat de mai multe ori autocarele cu moldoveni dornici de a vota. Și de această dată oficialitățile transnistrene nu se arată dornice să deschidă secții de votare pe teritoriul autoproclamatei republici. Nina Ștanski, şefa diplomaţiei transnistrene, s-a declarat total dezinteresată de alegerile din Moldova și a precizat, în cadrul unei conferințe, că așteaptă ca aceste alegeri să stabilizeze situația de la Chișinău și ca autoritățile moldovenești să nu mai exercite presiuni asupra Transniestriei.

Situația, și așa dificilă, între Chișinău și Tiraspol, a devenit și mai tensionată după ce un grup de activiști ai Partidului Liberal au fost reținuți în regiune, iar un alt grup de combatanți, care au participat la conflictul armat de pe Nistru din 1992, a încercat să împiedice accesul președintelui autoproclamatei regiuni, Evgheni Șevciuk, în aeroportul din Chișinău. Tiraspolul s-a enervat mult și amenință cu aplicarea de noi sancțiuni. Raisa Pădurean, directorul adjunct al unuia din puținele licee cu predare în limba română din regiune - „Lucian Blaga“ - deja simte aceste presiuni. Ea spune că după incidentele de la Chișinău, lângă liceu este prezentă mereu o mașină a securității transnistrene. „Nu e prea liniște aici. Ați văzut ultimele știri? Situația rămâne tensionată, dar noi vom participa la alegeri. Eu cred că voi merge în Varnița, cea mai apropiată localitate de Tiraspol. Voi vota cu Partidul Liberal pentru că aleg libertatea. Ei sunt aceia care pledează pentru Europa și doar acolo e viitorul nostru comun“, a menţionat, în dialog la Deutsche Welle, Raisa Pădurean.

Duelul între vest și est

În Transnistria, taberele sunt împărțite în două. Dacă majoritatea celor care vorbesc limba română în regiune sunt dornici să voteze partidele pro-europene de la Chișinău, alții optează pentru partidele pro-ruse. Unul dintre aceştia este tânărul om de afaceri rus din Tiraspol, Andrei Smolenski. El deţine și un pașaport moldovenesc, dar crede că doar Rusia este capabilă să rezolve pe cale amiabilă conflictul din Transnistria. „Publicitatea electorală și alte lozinci de la Chișinău, sunt interzise și cred că nu vor fi niciodată admise. Cu toate acestea, eu voi participa la alegerile din Moldova și voi vota pentru partidul lui Igor Dodon pentru că el vrea ca țara să fie cu Rusia. Acest partid are un potențial serios și cu ajutorul Rusiei vom rezolva conflictul nostru. Eu cred că noi trebuie să facem o federație. Nu cred că aceasta se poate realiza cu actualii lideri precum Vlad Filat sau Mihai Ghimpu. Moscova poate fi acea cheie de rezolvare a situației. Dar dacă moldovenii vor alege să meargă în Uniunea Europeană, atunci problema transnistreană va rămâne pentru totdeauna. Am vorbit cu mai mulți prieteni și colegi de ai mei. Ei spun că această campanie electorală din Moldova nu ne interesează, pentru că noi, de fapt, nu trăim în Republica Moldova. De iure, noi sunt membrii acestei țări și nu suntem, deocamdată, recunoscuți de nimeni, dar, de facto, noi nu ne supunem Chișinăului. Noi suntem izolați. Toate deciziile luate de oficialitățile de la Chişinău vizează doar proprii cetăţeni. Acestea nu ne ating pe noi, iar retorica dintre partidele politice de acolo devine una neinteresantă. Sper că Moscova nu ne va lasă singuri“, explică Andrei.

Politicienii moldoveni au uitat de Transnistria

Această campanie electorală este una mai deosebită. Chișinăul a devenit mult mai atent în relațiile cu oficialitățile de la Tiraspol, iar partidele politice se cam feresc să atingă în platformele lor electorale acest subiect sensibil. Astfel, cetățenii din regiune sunt practic uitați, iar siguranța lor nu poate fi garantată de nimeni. Ion Manole, directorul „Promo-LEX”, asociația care apără drepturile cetățenilor din autoproclamata republică transnistreană, crede că locuitorii din stânga Nistrului sunt intimidați și li se încalcă dreptul de a fi informați și de a participa la alegerile din 30 noiembrie.

„Pe de altă parte, putem spune că starea lucrurilor din regiune este și rezultatul inacțiunilor autorităților constițutionale, care au preferat de fiecare dată, pe parcursul anilor, să justifice lipsa eforturilor prin lipsa controlului. Or, noi suntem conștienți de faptul că autoritățile constituționale nu dețin controlul de facto asupra acestui spațiu, însă controlul de iure, respectiv responsabilitatea pentru situația oamenilor de acolo, în mare parte, revine autorităților constituționale de la Chișinău. Este ușor să te scuzi, însă, pentru a fi crezut, e necesar să demonstrezi că ai încercat să te implici în apărarea drepturilor acestor oameni. Aşadar, putem concluziona că partidele politice au tot manipulat opinia publică în campaniile precedente privind capacitățile lor de rezolvare a problemei transnistrene, însă, odată ce au obținut mandatele, au schimbat mesajul și promisiunile pe inacțiuni și justificări, precum că nimic nu se poate face. În ultimii ani chiar nu mai vorbesc nimic despre problemele și oamenii de acolo din mai multe considerente, iar, cel mai probabil, în viziunea mea, este faptul că în mare parte cetățenii activi din această regiune nu mai au încredere în forțele politice”, a declarat, în exclusivitate pentru Deutsche Welle, Ion Manole.