1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
CălătoriiRomânia

Culele de la Măldăreşti

20 septembrie 2023

Cula este un tip de construcție semifortificată, specifică secolelor XVIII și XIX, răspândită în întregul spațiu balcanic, cu precădere în Serbia și în Albania.

Imagine din Măldăreşti
Imagine din Culele de la MăldăreştiImagine: Cristian Gherasim/DW

La noi, acestea se întâlnesc mai ales în zona Olteniei. Mai putem găsi şi câteva exemple de cule în zona Munteniei, în București și în județele Argeș și Teleorman. Din păcate, multe dintre aceste cule sunt într-o stare avansată de degradare – spre exemplu, în judeşul Gorj existau 20 de cule, acum în picioare mai sunt doar 5.

Scopul culelor este unul defensiv. Culele erau construite de boieri în vederea apărării avutului și vieții membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor întreprinse de către cetele de tâlhari, mulţi venind din zona Vidinului.

Interiorul unei cule de la MăldăreştiImagine: Cristian Gherasim/DW

Pe lângă funcția sa de locuire şi rolul defensiv împotriva invaziilor din afara ţării, culele aveau rolul de a-i apăra pe boieri și de răzmerițele posibile ale propriilor supuși de pe moșie. Din această cauză, în jurul celor mai multe cule terenul era defrișat pentru a nu permite apropierea nevăzută a atacatorilor de orice fel.

Cula Greceanu

Poate una dintre cele mai faimoase şi bine conservate este Cula Greaceanu. Cula Greacenu este cea mai veche cula din România. Izvoarele istorice plasează construcţia acesteia către sfârşitul secolului XVI. La Cula Greceanu se ajunge din drumul care duce înspre Horezu. De regulă, culele care aveau o formă de turn cu 3-4 caturi erau prevăzute cu metereze de unde se trăgea cu armele în orice parte a curții. În cazul Culei Greceanu, la etajul I, din pridvorul larg deschis spre miazăzi, se intra intr-o incapere de dimensiuni reduse, de unde cu ajutorul unei scari mobile se putea ajunge in locul cel mai sigur in caz de primejdie, dar care acum pentru vizitatori nu este accesibil. Tot la etajul întâi se mai află o încapere, unde pictoriţa Olga Greceanu a imortalizat la 1934 în frescă imagini din trecut, oferind posterităţii portretele celor din familia Măldărescu, luând ca model tabloul votiv al bisericii din apropiere. Familia Măldărescu este familia de la care familia Greceanu a preluat cula.

Cula cu cerdac de la MăldăreştiImagine: Cristian Gherasim/DW

La etajul al II-lea se află un frumos cerdac deschis, iar in partea de nord se găsesc doua camere amenajate. Cula este deschisă vizitatorilor ca parte din Complexul Culelor de la Măldăreşti.

Cula Duca

Cula Duca a fost ridicată în perioada 1812-1827. Construită de către Gheorghiță Măldărescu, a fost cumpărată în anul 1910 și amenajată în stil tradițional românesc de către omul politic I.G.Duca care a fost fermecat de acest loc, din vremea când fusese numit judecător la ocolul Horezu. Aflând că cele două construcții sunt nelocuite, a cumpărat și a hotărât să-și construiască în apropiere o casă de vacanță, acum devenită casa memorială I.G.Duca din Măldăreşti, şi ea deschisă publicului.

Imagine de pe balconul unei cule din MăldăreştiImagine: Cristian Gherasim/DW

Duca a fost un avid colecţionar de obiecte tradiţionale din zona Horezu cu care a decorat şi mobilat cula. Cula este bogat ornamentată în interior: tavanele și ancadramentele ferestrelor sunt decorate cu motive vegetale, personaje și animale fantastice. Atât cula Duca cât şi Greaceanu a fost folosite în filmele precum Drumul oaselor (1980), Iancu Jianu haiducul (1981).

Cristian Gherasim Analist și jurnalist, Cristian Gherasim scrie despre România și zona Europei de Sud-Est.
Treceți peste secțiunea următoare Articolul principal la DW

Articolul principal la DW

Treceți peste secțiunea următoare Mai multe articole de la DW