1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
EducațieSpania

Spania, cel mai mare grad de abandon școlar după România

26 septembrie 2023

Spania este într-o situație nedorită: 17% din populație nu studiază și nici nu muncește. Li se spune „nini”, o etichetă apăsătoare pentru noile generații. „Nini” sunt tinerii care nici nu merg la școală, nici nu muncesc.

Sală de curs la o universitate din Berlin
Imagine: picture-alliance/K.Kraemer

De mai mulți ani, Spania are o problemă: este una dintre țările cu cel mai mare procent de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nu intră în sistemul de învățământ sau pe piața muncii.

Cu 17%, Spania se află sub media de 15% a Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), potrivit raportului Education at a Glance 2023 citat de Euronews.

La celălalt pol se află Suedia, Norvegia și Germania, cu un procent de persoane inactive sub 10%.

"E greu să găsești un job în Spania pentru că cele mai multe oferte necesită experiență și nu poți să câștigi experiență dacă nu ți se dă șansa. În plus, salariile sunt mici în comparație cu prețurile în creștere la orice", a rezumat situația un tânăr.

Spania, liderul absolut la șomaj în rândul tinerilor

Problema este creată de "o combinație exploxivă", consideră Nacho Sequeira, director general la Exit Foundation, organizație care își propune să reducă rata de abandon școlar în rândurile tinerilor vulnerabili.

"Prea mulți tineri renunță la școală. Spania are a doua cea mai mare rată de abandon școlar timpuriu din Uniunea Europeană, după România. În plus, țara are prea mulți tineri neangajați, este lider absolut la șomaj în rândul tinerilor", explică el.

În România, rata abandonului şcolar prematur era de 15,6% în 2020, iar în Spania era de 16%, potrivit Eurostat.

Spre deosebire de alte țări în care educația este obligatorie până la vârsta de 18 ani, în Spania este până la 16. "Realitatea pieței muncii este că un tânăr sub 18 ani nu este angajat nicăieri, așa că de ce-l dăm afară din școală la 16 ani?", arată Sequeira.

Raportul OECD include încă "o problemă serioasă" și care arată că Spania e un caz diferit, remarcă Sequeira. În segmentul "nici" există două profile diferite: cei inactivi și șomerii. Deși toți se află în afara sistemului de educație, ceea ce îi diferențiază este optica în fața muncii - unii dintre ei caută cu disperare ceva de lucru, alții nu vor să muncească, dar raportul proporțional dintre aceștia este remarcabil.

"În cele mai multe țări există mult mai mulți oameni inactivi decât șomeri care caută de lucru. În Spania, însă, diferența este inversă. Aici sunt mai mulți tineri care caută de muncă și care nu găsesc. E o problemă de nepotrivire, sunt tineri care vor să lucreze dar nu au pregătirea potrivită pentru a profita de slujbele disponibile", explică expertul.

Totuși, perspectiva s-ar putea schimba. Gara Rojas, analist la OCDE, a studiat ani la rând statisticile pentru diferite țări. Ea a observat că numărul celor din categoria "nini" a coborât sub 20% în 2017, apoi la 19% în 2021 și la 17% în 2022.

Datele arată că tendința a fost pozitivă în ultimul deceniu, iar rezultatele din 2022 sunt cele mai bune din 2008 încoarce. "Rămâne de văzut dacă tendința de scădere va continua în viitor", a spus ea.

Cum procedează țările nordice

În timp ce Spania încearcă de mai mulți ani să evadeze din subsolul clasamentului, alte state europene și-au îmbunătățit constant pozițiile fruntase.

Spania are o piață a muncii instabilă și un sistem de educație uneori abandonat timpuriu. Secretul altor țări este, în schimb, concentrarea atenției pe dezvoltarea copiilor în clasă.

"Țările nordice au o lungă tradiție a sistemului celei de-a doua șanse. Un motiv pentru asta este că sistemul de beneficii sociale a fost construit de social-democrați, iar posibilitatea clasei muncitoare de a avea acces la educație a jucat un rol important", arată Per Kornhall, expert în educația suedeză.

O altă explicație este legislația din Suedia care obligă primăriile să se ocupe de tinerii care renunță la școală și programe secundare speciale sau școli profesionale pentru elevii care nu au medii suficiente pentru a urma studii universitare.

Franța este un alt exemplu pozitiv, explică Gara Rojas: "Încearcă să ajute elevii în zonele unde există abandon școlar mai mare prin împărțirea claselor în grupuri mai mici, astfel încât să poată ajuta mai individual elevii."

Această abordare este preluată și de alte țări cu nivel mare de abandon școlar, unde cei mai experimentați profesori sunt trimiși în școlile cu probleme - încă o lecție din care Spania ar avea ceva de învățat.

Citiți articolul pe Spotmedia.ro.