Liderii Uniunii Europene au convenit săptămâna aceasta să lanseze un grup operativ care să contracareze eforturile Rusiei de a interveni în alegerile comunitare din iunie. Inițiativa a fost lansată în urma unei anchete conduse de Republica Cehă, la două săptămâni după ce Serviciul de Informații de Securitate (BIS) de la Praga a făcut publică descoperirea unei rețele folosite de Rusia pentru a cumpăra cu bani gheață politicieni din întreaga UE.

Se pare că populiștii și naționaliștii din Germania, Franța, Polonia, Belgia, Țările de Jos și Ungaria au fost plătiți ca să impulsioneze mesaje proruse, cu scopul de a influența viitoarele alegeri și a slăbi sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, în apărarea acesteia împotriva agresiunii și războiului Moscovei.

Banii ar fi fost fost direcționați printr-un site aşa-zis anti-sistem intitulat Vocea Europei (Voice of Europe, VoE), care are sediul în centrul capitalei cehe, Praga, și care este deținut de cetățeanul polonez Jacek Jakubczyk.

Intervenție cehă rapidă împotriva platformei de propagandă rusă

Cehii au închis rapid site-ul și au impus sancțiuni oligarhului ucrainean prorus Viktor Medvedicuk și lui Artem Marcevski, care finanțaseră și, respectiv, administraseră publicația.

BIS ar fi urmărit curierii ruși care călătoreau din Polonia la Praga cu valize pline cu cash pentru a finanța operațiunea. De altfel, și Polonia a confiscat sume mari de numerar și a pus sub acuzare o persoană care lucra pentru serviciile secrete ruse.

Numele politicienilor care s-au lăsat astfel cumpărați nu au fost dezvăluite dar se speculează în jurul unor personaje făcute vizibile de publicația Voice of Europe.

Acuzații împotriva unui membru al AfD din Germania

Unul dintre politicienii suspectați că a primit bani de la VoE este Petr Bystron, deputat german de origine cehă ajuns în Bundestag pe listele partidul populist de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD). În acest moment el este unul dintre candidații de frunte pe listele pentru viitoarele alegeri europene.

Publicația cehă Denik N a relatat că Bystron a fost implicat în organizarea și finanțarea unei conferințe, Viitorul Europei, desfășurată la Praga în februarie, la care au participat reprezentanții VoE și mai mulți politicieni.

Bystron neagă afirmațiile: ”În niciun moment nu am primit vreo plată în bani sau criptomonede de la un angajat al VoE ori de la vreun rus°, a scris deputatul într-o scrisoare către conducerea AfD. Pentru stafful partidului, această asumare pare să fie suficientă, astfel că formațiunea politică a pus capăt oricărei anchete pe acest subiect.

Bystron, care a părăsit Republica Cehă la vârsta de 16 ani, când familia sa a primit azil politic în Germania în 1987, a acuzat, de asemenea, guvernul de la Praga că a încercat să se amestece în politica germană.

Vera Jourova, vicepreședinta cehă a Comisiei Europene cu responsabilități pentru Valori și Transparență, vede lucrurile destul de diferit. "Vladimir Putin nu poate pune nimic în mintea cehă, slovacă sau germană operând de la Kremlin. El are nevoie de limba locală și de aliați locali", a explicat oficiala europeană într-un interviu pentru postul de radio Cesky Rozhlas, adăugând că acești aliați locali ”fie cred sincer că Rusia ne oferă o soluție mai bună pentru viitor, fie doar se bucură de aceste tranzacții financiare și atunci poate că este vorba despre corupție”.

Este subestimat impactul asupra politicii cehe?

Dezvăluirile au determinat serviciile de informații din întreaga UE să intre în acțiune. Dar vor mai urma, de asemenea, unde de șoc în politica și societatea cehă. Premierul Petr Fiala a sugerat că autoritățile au ”lovit o rețea de influență care ar avea un impact grav asupra securității Republicii Cehe”.

Pavel Havlicek, analist politic la Asociația pentru Afaceri Internaționale din Praga, a apreciat pentru DW că impactul episodului asupra Republicii Cehe este subestimat, în condițiile în care atenția s-a concentrat mult mai mult pe efectele scandalului VoE asupra altor țări, cum ar fi Germania, decât asupra posibilelor suspiciuni ce planează asupra unor politicieni cehi.

Se știe, însă, că serviciile secrete ruse au încurajat în ultimii ani o scenă anti-establishment persistentă şi deosebit de vocală în Republica Cehă, în încercarea de a stimula confuzia politică și socială, mai ales după invazia rusă în Ucraina, pe fondulsprijinului ferm al guvernului ceh pentru Kiev.

”Propaganda rusă este susținută din greu aici”, a declarat pentru DW Marketa Pekarova Adamova, președinta Parlamentului ceh și lidera formațiunii Top 09, de centru-dreapta, parte a coaliției de guvernământ de la Praga. Afirmațiile au venit la scurt timp după proteste uriașe care aparent s-au concentrat pe criza costului vieții, dar în timpul cărora au fost transmise mesaje proruse făţişe. ”Au aliați în opoziție și printre organizatorii protestului”, a precizat politiciana.

Un impuls pentru Rusia?

Analiștii sugerează că, deși expunerea schemei VoE a ridicat profilul BIS în rândul partenerilor occidentali, este probabil să fi stimulat și războinicii cibernetici ai președintelui rus Vladimir Putin. Havlicek subliniază că scandalul încurajează sprijinul pentru narațiunile anti-sistem. Închiderea VoE și sancțiunile au fost urmate de un val de afirmații conform cărora ”elita liberală” a Republicii Cehe este antidemocratică, că limitează libertatea de exprimare și reduce la tăcere vocile disidente.

Partidele politice legate de această afacere, cum ar fi extrema dreaptă Trikolora și SPD, care au contribuit la organizarea conferinței ”Viitorul Europei”, sunt, de asemenea, potențiali beneficiari ai interferențelor rusești. Se așteaptă ca astfel de forțe populiste și anti-establishment să se descurce bine la viitoarele alegeri UE cu mesajul lor de campanie împotriva migrației (Cehia a primit aproximativ 300.000 de refugiați ucraineni).

Este guvernul de coaliție ceh în pericol?

Chiar dacă încercările Rusiei de a influența politica în Europa au fost expuse, strategia Kremlinului de a răspândi haosul și confuzia pare să fi avut efecte. Sondajele arată că sprijinul electoral pentru partidele guvernamentale a ajuns la niveluri minime istorice, odată cu apropierea votului pentru Parlamentul European.

În Republica Cehă, de exemplu, episodul VoE ar putea amenința stabilitatea coaliției guvernamentale de centru-dreapta, formată din cinci partide.

Unele voci sugerează că partidele principale riscă să joace în mâinile rușilor. La începutul lunii aprilie a reieșit că Cyril Svoboda de la Partidul Creștin Democrat (KDU-CSL), parte din coaliția de guvernământ, a fost intervievat de VoE.

Svoboda nu este doar un fost lider al partidului, ci și fost ministru al afacerilor externe. În 2015, acesta și-a făcut fotografii la o cină cu Putin. Era la un an după anexarea Crimeei de către Rusia. Între timp a expus și narațiuni proruse despre război. O dispută acerbă se duce între timp în interiorul partidului, pe fondul solicitărilor de expulzare a lui Svoboda.

Jurnalistul Martin Fendrych de la Cesky Rozhlas a sugerat că partidul KDU-CSL a ”făcut o greșeală” readucându-l pe Svoboda în prim planul politic: "Acum el devine dintr-o dată o celebritate negativă. Nu este un lucru inteligent".

Într-adevăr, furtuna care se desfășoară în interiorul partidului ar putea fi văzută ca un alt cadou pentru Rusia și o dovadă a succesului strategiei acesteia de a răspândi confuzie și dezinformare.