Până la mijlocul lunii ianuarie, Alexander (pseudonim) lucra într-o fabrică şi câştiga, cu ture de noapte de 12 ore, circa 35.000 de ruble, echivalentul a 480 de euro pe lună. Tânărul student de 22 de ani, originar din regiunea Saratov, îşi dorea să devină pilot, dar probleme de sănătate i-au încurcat planurile. S-a decis apoi să încerce o carieră ca însoţitor de zbor.

La începutul anului, a descoperit oferta de angajare a unei companii aeriene ruseşti şi s-a înscris imediat la concurs. Interviul şi testul aferent organizat la Volgograd au fost încununate de succes. Tânărul a renunţat la locul de muncă din fabrică. Compania aeriană i-a oferit un stagiu de pregătire la Moscova, urmat de un loc de muncă sigur cu un salariu lunar de aproape 100.000  de ruble (circa 1370 de euro).

Stagiul de pregătire nu a mai început. Pe 24 februarie, Kremlinul a pornit atacul asupra Ucrainei şi companiile străine s-au retras una după alta din Federaţia Rusă. În plus, sancţiunile impuse de Occident asupra mai multor sute de persoane şi firme au afectat şi transportul aerian. Occidentul a interzis zborurile pentru aeronavele ruseşti, ca şi vânzarea, livrarea şi transferul de avioane şi piese de schimb către Rusia.

Companiile de leasing şi-au retras toate aeronavele. Deşi unele firme ruseşti refuză să înapoieze avioanele închiriate în leasing, acestea mai asigură doar puţine zboruri interne.

Stagiul de pregătire şi postul de care urma să beneficieze Alexander au fost anulate. Nu mai are niciun sens să caute un nou loc de muncă la o companie aeriană, crede tânărul student. "Avioanele nu mai sunt verificate periodic, piese de schimb nu sunt livrate, ca atare nu este clar în ce stare se află aeronavele care mai operează. Riscurile sunt prea mari pentru mine," explică Alexander.

Economia va reveni la nivelul anilor '90

Economista Tatiana Mihailova, docent la Şcoala Rusă de Economie din Moscova, atrage atenţia asupra efectelor pe termen lung ale actualelor sancţiuni, inclusiv excluderea Rusiei din lanţul de producţie. Îngrădirile vor duce la izolare şi regres tehnologic. "Industria aeronautică trage de pe acum un semnal de alarmă că în şase luni nu va mai avea nicio piesă de schimb. Situaţia va fi identică şi în alte sectoare industriale", crede Mihailova. Specialista estimează că economia va involua până la nivelul anilor '90.

Tatiana Mihailova mai adaugă că sancţiunile vor afecta toate sectoarele industriale, care folosesc componente din străinătate, precum fabricile de automobile, industria farmaceutică, dar şi agricultura, pentru că seminţele provin din afara graniţelor Rusiei. "Companiile vor fi obligate să se închidă şi să concedieze angajaţii. Cererea de marfă şi servicii va scădea, pentru că populaţia va sărăci, ceea ce se va reflecta în toate branşele, inclusiv în frizerii", mai explică experta în economie.

Potrivit ei, mulţi ruşi şi-au pierdut deja locurile de muncă şi nu mai găsesc nimic lucrativ, pentru că cererea de specialişti scade. Foarte afectaţi sunt salariaţii din Moscova, dat fiind că acolo se lucrează mai mult în sectorul financiar, al prestărilor de servicii, marketing şi publicitate. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, estimează că numai în capitala Federaţiei Rusie, circa 200.000 de oameni ar putea rămâne şomeri, după retragerea companiilor occidentale.

Moscova - cea mai afectată de şomaj

Aliona (pseudonim) din Moscova are 19 ani. Ea lucra ca vânzătoare la un magazin din lanţul spaniol Zara. Putea lucra şi studia în paralel fără probleme. La începutul lunii martie, compania i-a anunţat pe toţi angajaţii că filialele vor fi închise şi că nimeni nu mai trebuie să se prezinte la lucru. "Colegii mei şi cu mine ne aşteptam la aşa ceva, dar nu atât de repede", explică Aliona.

Încă mai primeşte două treimi din salariu şi banii de concediu pentru anul în curs. "Situaţia mea nu este cea mai gravă. Am lucrat acolo pentru bani şi plănuiam oricum să plec în curând. Acum vreau să mă specializez şi să îmi găsesc meseria care îmi place", povesteşte Aliona, care face acum un stadiu de pregătire în design.

Şi Marina (pseudonim) îşi doreşte un loc de muncă în care să se poată dezvolta mai bine. În vârstă de 30 de ani, moscovita lucrează în domeniul marketingului digital. În iarnă i se oferise un post într-o companie în care îşi dorea de mult timp să lucreze. Dar când a izbucnit războiul împotriva Ucrainei, ea a fost informată că nu se mai fac niciun fel de angajări.

Ceea ce a deranjat-o foarte tare pe Marina. "Evident că mi-aş dori un job asemănător, dar în viitorul apropiat o astfel de aşteptare este nerealistă. Multe companii îşi reduc din personal şi, în general, se caută tot mai puţini specialişti în marketing", spune tânăra. Acum nu se mai pune problema satisfacţiilor profesionale, ci doar a unei surse de venit. "Trebuie să te bucuri de orice şansă de a câştiga ceva în plus", mai adaugă Marina.

Sute de mii de şomeri până la sfârşitul anului

Publicaţia Forbes estimează că până la sfârşitul anului, peste 600.000 de oameni îşi vor pierde locul de muncă. Alexander a fost foarte afectat emoţional de pierderea postului. "Dacă nu aş fi trecut de test, atunci era vina mea şi puteam repara situaţia. Dar s-a întâmplat ceva imprevizibil, nu depinde de mine să schimb ceva, ceea ce este dureros", spune Alexander, care planifică acum să îşi continue studiile. Deocamdată este sprijinit financiar de către părinţi.

Niciunl dintre oamenii intervievaţi de DW pentru acest material nu sprijină războiul împotriva Ucrainei. Toţi se gândesc să părăsească Rusia. "Am avut planuri abstracte de a ne muta. Dar deocamdată nu părăsim Rusia, deşi nu renunţăm definitiv la această posibilitate", spune Marina.

Aliona planifică să obţină diploma la o universitate din Rusia apoi să se mute în Germania.

Pentru Alexander, Moscova era numai o soluţie temporară. "Credeam că am mai multe perspective", spune el. De acolo urma să plece în străinătate, "ceea ce este mult mai greu acum. Preţurile au crescut, salariile sunt aceleaşi şi oamenii sunt nemulţumiţi", spune el. Dar oamenii nu blamează decidenţii politici, ci pe autorii sancţiunilor". Alexander recunoaşte că vrea cu adevărat să părăsească Rusia dar că îi este greu să vorbească despre acest lucru.

Unii dintre cei intervievaţi de DW ne-au solicitat, din motive de siguranţă, să nu le publicăm numele complete.

Adaptare din limba rusă: Markian Ostaptschuk