1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cum atacă AfD parlamentarismul

27 septembrie 2024

În micul land federal Turingia, AfD a dat o lovitură politică aparent minuţios pregătită. Miza este însuşi sistemul democratic din Germania.

Germania | Prima şedinţă în plen a noului parlament regional din Turingia
Decanul de vârstă Jürgen Treutler (în stânga) şi preşedintele AfD Turingia, Björn HöckeImagine: Martin Schutt/dpa/picture alliance

Turingia este departe de Berlin, unde se face marea politică. Importanţa acestui land este pentru politica germană redusă. De regulă. Landul din estul Germaniei are 1,7 milioane de alegători cu drept de vot, nici măcar jumătate din locuitorii capitalei Berlin.

În Turingia s-a scris o glorioasă istorie germană. Acolo a tradus reformatorul Martin Luther Noul Testament în limba germană. Johann Wolfgang von Goethe şi Friedrich Schiller au transformat oraşul turingian Weimar într-un centru al literaturii şi filozofiei germane. Tot în Turingia a fost întemeiat stilul arhitectonic Bauhaus, renumit în întreaga lume.

Şi din punct de vedere politic, Turingia este importantă fiindcă tot la Weimar a fost întemeiată prima democraţie germană: Republica de la Weimar.

Toată Germania este cu ochii pe Turingia

Dar în 2024 Germania se uită cu îngrijorare spre Turingia. Fiindcă pentru prima dată din 1945, de la încheierea celui mai groaznic capitol al istoriei germane, regimul lui Hitler şi al naziştilor, un partid de extremă dreaptă a întrunit cele mai multe voturi la alegerile parlamentare regionale. Alternativa pentru Germania, AfD, a obţinut la alegerile din 1 septembrie 32,8 la sută din voturi. Este un record.

Acest rezultat nu a fost surprinzător. În lunile dinainte, jurişti, politologi, asociaţii, sindicate, uniuni economice şi bisericile au avertizat ce va însemna o victorie la urne a AfD. Fiindcă în nenumărate discursuri şi texte scrise funcţionari de frunte ai AfD au defăimat instituţiile democratice. Partidele politice au fost calificate drept "partide ale cartelului" iar democraţia germană a fost acuzată că în realitate ar fi o nouă dictatură. Justiţia independentă este prezentată de AfD ca slugă obedientă a adversarului politic.

De ce se teme guvernul german de alegerile din septembrie?

01:27

This browser does not support the video element.

Periodic funcţionari de frunte ai acestei formaţiuni cochetează cu regimul terorist al naziştilor. Unul dintre ei s-a fotografiat cu mâna pe inimă în faţa unui buncăr al lui Hitler. Un candidat de frunte a relativizat crimele în masă comise de SS. Un deputat din Bundestag s-a prezentat drept "faţa prietenoasă a naziştilor". Un alt funcţionar a distribuit fotografii înfăţişându-l pe Hitler.

Höcke: Campanie cu un slogan nazist

Preşedintele AfD Turingia, Björn Höcke, a folosit deviza de odinioară a organizaţiei naziste criminale SA: "Totul pentru Germania", în discursuri susţinute în timpul campaniei electorale. Pentru asta a fost condamnat de două ori de instanţe germane la plata unor usturătoare amenzi.

Dat fiind că Björn Höcke este unul din cei mai puternici trăgători de sfori ai partidului, că AfD nu vrea să transforme doar Turingia ci întreaga Germanie, fiindcă militează pentru expulzarea a milioane de imigranţi şi are drept obiectiv declarat distrugerea partidelor concurente, întreaga Germanie priveşte acum ce se întâmplă în acel land.

Joi, 26 septembrie, AfD şi-a putut pentru prima dată prezenta noua forţă. În parlamentul regional din capitala Turingiei, Erfurt, s-a întrunit pentru prima dată noul legislativ. În care AfD are cel mai numeros grup parlamentar.

AfD a avut dreptul să fie cu acel prilej maestrul de ceremonii al democraţiei. Fiindcă AfD are în rândurile sale cel mai vârstnic deputat, care a devenit decanul de vârstă al noului parlament.

Un tribunal german a decis că Björn Höcke poate fi calificat drept "fascist"Imagine: Martin Schutt/dpa/picture alliance

A fost de fapt ziua unor ritualuri democratice de rutină. Parlamentul s-a constituit, a constatat că este apt de a lua decizii şi îşi alege un preşedinte, astfel încât activitatea parlamentară să poată începe.

AfD: limbajul extremiştilor de dreapta

Dar până să se ajungă la asta, decanul de vârstă, Jürgen Treutler, de 73 de ani, a susţinut un discurs. El a vorbit despre "dispreţuirea poporului", de care se face vinovată o "elită". L-a citat pe pedagogul antisemit Eduard Spranger, pe care l-a numit "un important gânditor german". Spranger a avut grijă ca evreii să fie excluşi în 1938 din Societatea Goethe, şi a apărat revoluţia nazistă condusă de Hitler. Treutler a avut un limbaj nazist tipic.

Când discursul decanului de vârstă a luat sfârşit, a început un spectacol pe care unii observatori îl anticipaseră deja: AfD a încercat să stabilească ordinea de zi în parlament, şi l-a folosit pe decanul de vârstă pentru a-i paraliza activitatea.

Procedura de alegere a unui preşedinte al unui parlament regional este mai complicată în Germania. O cutumă este ca această funcţie să revină celui mai numeros grup parlamentar. Funcţiei nu i se atribuie o importanţă prea mare, dar formaţiunea care o deţine controlează activitatea parlamentară. Formaţiunea îşi poate de asemenea instala oamenii în funcţii administrative importante ale parlamentului regional. Astfel, AfD din Turingia, calificat de serviciul de informaţii interne drept "extremist de dreapta, cu certitudine", vrea să impună un preşedinte din rândurile sale, fiindcă are cel mai numeros grup parlamentar.

Dar fiindcă AfD nu are nici pe departe majoritatea în parlament, celelalte partide au vrut să împiedice votul, ceea ce la rândul său AfD a vrut să împiedice.

Procedura a fost complicată suplimentar fiindcă regulamentul de funcţionare a parlamentului lasă loc de interpretări. Concomitent, parlamentul nu este încă apt pentru a lua decizii. A urmat haosul şi un mare spectacol. Exact cum au avertizat de luni de zile unii experţi şi partide.

Încă de la începutul şedinţei în plen, noul decan de vârstă a refuzat să accepte cererile celorlalte partide. Astfel, situaţia a devenit rapid explozivă. Uniunea Creştin-Democrată a acuzat o lovitură de stat, fiindcă deputaţilor li s-a luat dreptul de a se organiza. AfD a fost de asemenea acuzată că, deşi este o formaţiune minoritară, sabotează opinia majorităţii în parlament.

Social-democrat cere scoaterea AfD în afara legii

Şedinţa a fost în repetate rânduri întreruptă. După ore de dispute, prima şedinţă în plen s-a încheiat fără rezultat. Acum Curtea Constituţională din Turingia este chemată să stabilească ce urmează a fi făcut.

S-a întâmplat exact ce doreşte de ani buni AfD: să arate incapacitatea sistemului democratic de a face muncă constructivă.

Partidul AfD a câștigat alegerile în landul Turingia

01:30

This browser does not support the video element.

Încă dinaintea sentinţei Curţii Constituţionale, numeroşi jurişti susţin că decanul de vârstă şi politician al AfD şi-a depăşit competenţele şi a acţionat nepotrivit.

La sfârşitul acelei zile haotice, ministrul de Interne însărcinat cu afaceri din Turingia, social-democratul Georg Maier, a vorbit din nou despre procedura de interzicere a AfD. "Evenimentele de azi din parlamentul din Turingia au arătat că AfD luptă agresiv împotriva parlamentarismului", a scris responsabilul social-democrat pe platforma X.