La modul în care se articulează discursul online despre vaccinare, lupta este foarte greu de câștigat. Și asta, nu doar din vina comunicatorilor sau din cauza limitelor evidente ale comunicării oficiale, pe care nu le neg.

Contează de unde ne informăm (spoiler: fugiți de social media!)

Pandemia de COVID-19 ne-a schimbat obiceiurile, oamenii declarând în diverse sondaje că au început să consume mai mult conținut media, pentru a se informa, pentru a obține sprijin moral și pentru a reduce anxietatea.

Un studiu privind determinanții deciziei de vaccinare în România, realizat de Asociația Eurocomunicare și la care am participat și eu, arată că al treilea cel mai important factor este consumul media, după încrederea în instituțiile implicate și după credința în informațiile false despre vaccin.

Mai exact, cu cât consumul media crește, cu atât crește intenția de vaccinare. Acest rezultat arată cât de importantă este expunerea la informație. Există, totuși, un amendament. Contează ce tip de dietă media respectăm.

Rețelele sociale au o influență negativă asupra deciziei de vaccinare. S-a observat că persoanele care se informează în principal din social media sunt mai reticente în a se vaccina decât cele care se informează din presă, de la TV și din surse oficiale.

Cu alte cuvinte, atunci când ne bazăm excesiv pe social media pentru a afla lucruri noi despre vaccin, scade intenția de vaccinare. O posibilă explicație stă în calitatea slabă a informației pe subiecte medicale și de sănătate. În plus, circulă un volum impresionant de informații false sau înșelătoare pe rețelele sociale, care au fost chiar descrise drept sursa principală de ”infecție” cu fake news.

”Oamenii se tem de izolare mai mult decât de eroare”

Oricine a luat contact cu retorica anti-vaccin cunoaște faptul că aceasta nu este nouă și nu s-a născut odată cu vaccinul împotriva COVID-19.

Tind să cred că ne aflăm în această situație dezastruoasă privind rata vaccinării tocmai pentru că anumiți lideri de opinie din mediul online au creat în jurul lor comunități ”anti-”: anti-vaccinuri, anti-medicina alopată, anti-știință.

Această retorică poate fi întâlnită în multe țări, însă ea nu face peste tot ravagiile pe care le-a făcut în România. La noi,  a prins foarte bine pe fondul unei neîncrederi cronice în autorități și în instituțiile statului și al unor experiențe foarte neplăcute cu sistemul de sănătate.

Rețelele sociale sunt ”locuința” perfectă pentru discursul anti-vaccinare. Conversațiile social media sunt dominate de atitudini anti-vaccinare, de o proporție redusă a informațiilor oficiale, și de un engagement mult mai mare cu postările anti-vaccin decât cu cele pro-vaccin.

Asta nu înseamnă că majoritatea utilizatorilor sunt anti-vacciniști. Înseamnă, însă, că avem o minoritate de poziții anti-, care sunt exprimate însă foarte vocal și au de partea lor avantajul unei viralizări rapide.

Algoritmul este orb, orice tip de interacțiune cu un anumit conținut (inclusiv pentru a-l contrazice) se traduce în afișarea acelui conținut către un număr și mai mare de oameni. Riscul este ca această minoritate vocală să distorsioneze formarea opiniei publice.

Citiţi articolul integral AICI.