Oraşele se încing în mod special în vreme de caniculă. În tot mai multe zile din an asfaltul arde ca o plită şi a dormi noaptea devine un calvar.

Aglomerările urbane cu puţine spaţii verzi formează adevărate insule toride. Temperatura poate fi acolo cu 10 până la 15 grade Celsius mai ridicată decât în zonele rurale învecinate. Această arşiţă suplimentară împovărează infrastructura orăşenească şi dăunează sănătăţii. Potrivit ONU, anual îşi pierd viaţa din pricina căldurii extreme aproape o jumătate de milion de oameni la nivel global.

Schimbările climatice favorizate de arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor are legătură, potrivit oamenilor de ştiinţă, cu valuri mai frecvente, mai intensive şi mai timpurii de caniculă. Totuşi, calitatea vieţii trebuie menţinută în oraşe.

În contextul pregătirii, la Bonn, a negocierilor climatice sub egida ONU, experţi comunali fac în prezent schimb de experienţă în materie de strategii de adaptare şi de întărire a capacităţii de rezistenţă. Mai bine de jumătate din populaţia lumii trăieşte în oraşe.

"Canicula este un ucigaş tăcut, dar nu este inevitabilă", a declarat Hans Kluge, director regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu prilejul prezentării, la Bonn, a cadrului actualizat de măsuri anti-caniculă. "Avem mijloacele şi acum trebuie să le folosim", a afirmat el.

"Natura căldurii s-a modificat"

"Astăzi canicula nu mai este doar un fenomen climatic regional. Ea a devenit o provocare pentru oraş, sănătate publică, economie şi situaţia socio-ecologică", a declarat la rândul său Leonardo Madeira Martins, însărcinat pentru sustenabilitate în cadrul primăriei oraşului Teresina din nord-estul Braziliei.

Oraşul tropical supraaglomerat cu 870.000 de locuitori este cunoscut pentru spaţiile sale verzi, aminteşte Martins. Cu toate acestea, temperatura creşte acum frecvent la peste 40 de grade Celsius. Aceasta afectează "mobilitatea orăşenească, calitatea somnului, productivitatea şi starea de bine generală."

Gazdă a viitoarei conferinţe climatice a ONU (COP31) este staţiunea Antalya din Turcia. Acolo s-a constatat o modificare a vremii pe timp de vară.

"Antalya este un oraş mediteranean în care verile sunt toride dintotdeauna. Dar natura caniculei s-a modificat", afirmă Melike Kireccibasi, expertă climatică în cadrul administraţiei locale. "Valurile de caniculă încep mai timpuriu, durează mai mult şi sunt mai frecvente", a explicat ea. Tendinţa ar putea să se accentueze până la mijlocul acestui secol, mai ales în centrul oraşului.

"Ceea ce supune unor presiuni sporite localnicii, al căror număr a trecut de 2,6 milioane, sistemul medical, sistemele de aprovizionare cu energie şi apă şi milioanele de turişti care vin la noi în fiecare vară", a completat ea.

Sunt periclitaţi mai ales copiii, bătrânii şi bolnavii

Locuinţele, locurile de muncă şi alte clădiri îi pot proteja pe oameni în perioadele de caniculă, dar şi aceste posibilităţi îşi au limitele lor. Când temperaturile extreme se menţin şi pe timpul nopţii, locatarilor clădirilor supraîncălzite le este greu să se răcorească. Este ceva riscant mai ales pentru copii, vârstnici şi suferinzi de diverse maladii.

Potrivit lui Kireccibasi, clădirile din Antalya urmează a fi adaptate temperaturilor extreme iar locatarii vor fi sprijiniţi să facă faţă căldurii. Cu aparate de aer condiţionat, dar şi cu "măsuri care să scadă din capul locului necesarul de răcire a clădirilor noastre". O analiză finanţată de UE a riscurilor de caniculă în mediul urban, bazată pe date din satelit şi prognoze climatice, i-a identificat pe localnicii care sunt cei mai afectaţi de temperaturile în creştere.

Strategia administraţiei locale se bazează pe un plan arhitectural optimizat, care să asigure mai multă umbră, să favorizeze suprafeţe care reflectă căldura şi să permită plantarea vegetaţiei pe acoperişuri în scopul unei mai bune izolări termice. Alte măsuri sunt suplimentarea numărului de cişmele publice şi o eficienţă energetică sporită. "Astfel răcirea poate fi ieftinită, poate deveni mai accesibilă şi mai favorabilă climei", a precizat Kireccibasi.

Limitările structurale şi inechitatea socială amplifică suplimentar problema caniculei în Brazilia. "Într-un oraş cu venituri medii cum este Teresina nu toate familiile îşi permit aparate de aer condiţionat care să funcţioneze continuu", a explicat Martins. Aceasta este o problemă pentru sănătatea publică, "mai ales în rândul persoanelor defavorizate şi în zonele mărginaşe, unde multe locuinţe nu sunt bine aerisite, au acoperişuri defecte şi nu sunt arbori suficienţi."

Un proiect de cercetare sprijinit de ONU arată ce efect are canicula asupra femeilor gravide şi asupra nou-născuţilor, cu precădere în cartierele defavorizate. Potrivit lui Martins, rezultatele au ajutat administraţia locală să pună la punct o strategie care cuprinde accesul la informaţii şi resurse astfel încât femeile gravide să facă mai bine faţă caniculei în perioada sarcinii.

Alte măsuri de protecţie

Oraşul Teresina se implică pentru conservarea şi extinderea pădurilor orăşeneşti, a zonelor umede şi a coridoarelor verzi. Prin evaporarea plantelor (evapotranspirație) oraşul se răcoreşte. De ajutor sunt în context şi parcurile şi pieţele umbroase.

O altă metropolă braziliană, Fortaleza, a dat în exploatare o reţea alcătuită din 10 staţii meteo, care asigură în timp real date privind temperatura, indexul UV şi umiditatea aerului în cartierele care sunt cel mai tare afectate de caniculă.

Până în 2028 toate şcolile publice din Fortaleza vor fi dotate cu aparate de aer condiţionat iar o parte din ele vor funcţiona cu energie solară. În plus, primăria intenţionează să planteze vegetaţie în curţile unităţilor de învăţământ. "Ştim că temperaturile ridicate se răsfrâng nemijlocit asupra stării de bine, capacităţii de concentrare şi procesului de învăţare ale elevilor", a subliniat edilul oraşului, Evandro Leitao.