Ce a decis CJUE?

Că judecătorii naționali să aibă puterea de a lăsa neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară dreptului UE. Hotărârea CJUE se referă la deciziile CCR în privința completurilor de 3 și 5 ale ICCJ, care au dus la rejudecarea mai multor procese, de exemplu, Udrea și Șova. De unde riscul ca până la o nouă hotărâre definitivă să intervină prescripția, deci, de facto, o impunitate.

Fiind vorba despre foarte multe cauze afectate de deciziile CCR, riscul de impunitate este sistemic pentru fraudele care aduc atingere intereselor financiare ale UE, bani europeni și nu numai, sau de corupție.

Anticorupția este asumată de România prin MCV, iar MCV este obligatoriu pentru România, după cum arată CJUE.

Pe ce se fundamentează hotărârea CJUE?

Dreptul Uniunii nu se opune ca deciziile Curții Constituționale să fie obligatorii pentru instanțele de drept comun, cu condiția ca independența acestei curți, în special față de puterile legislativă și executivă, să fie garantată, arată CJUE.

Deci, dacă dorești să fii suprainstanță de judecată, să intri peste hotărârile instanțelor de drept comun, trebuie să îndeplinești condițiile unei instanțe de judecată. Și independența politică este un principiu fundamental pentru orice instanță din spațiul UE.

Cât timp membrii CCR sunt numiți de puterile legislativă și executivă, unii sunt foști membri de partid, parlamentari, evident că garanția de independență a CCR nu este îndeplinită. Aș spune că există chiar o prezumție de subordonare politică.

Și dacă lărgim puțin perspectiva dincolo chestiunea punctuală a completurilor ICCJ, multe decizii CCR pot fi neconforme dreptului UE.

Atunci când o persoană fizică și juridică din UE este parte într-un proces civil sau penal care poate fi influențat direct și decisiv de o curte care nu prezintă garanții de independență, evident că interesele UE sunt pericilitate, ceea ce încalcă dreptul UE.

La fel de bine putem vorbi așadar despre deciziile CCR care au dus la scoaterea cu furca de probe din dosarele penale, deși ele fuseseră obținute cu respectarea regulilor procedurale în vigoare la momentul respectiv.

Am ajuns aici pentru că CCR a fost transformată în armă de luptă politică, una nucleară cât timp emite decizii general obligatorii și aplicabile, fără cale de atac.

S-a întâmplat treptat, în aplauzele majorității, inclusiv din presă, care a văzut naiv în CCR o eliberatoare de sub jugul noii Securități. CCR a devenit un monstru care a distrus în bună măsură legislația și statul de drept din România. Iar acum e foarte greu de oprit.

CJUE dă dreptul judecătorilor să nu țină cont de deciziile care încalcă dreptul UE, adică cele mai multe, fără risc de sancțiune disciplinara.

Puteţi citi articolul integral AICI.