Nord-estul Chinei a înregistrat peste 40 de decese în urma recentelor inundații severe. Ploile torenţiale aduse de taifunul Doksuri au lovit de curând capitala Beijing şi provincia înconjurătoare Hebei. Abundent a plouat și în provincia Jilin.

De la sfârșitul săptămânii trecute, două treimi din Slovenia se luptă cu consecințele inundațiilor și alunecărilor de teren, precum și cu fisurile din barajul de pe râul Mur. A plouat mult și în sudul Austriei, unde o persoană a murit în apele revărsate ale râului Glan. Riscul de noi alunecări de teren rămâne ridicat. Croația, Polonia, Cehia și Slovacia au fost, de asemenea, afectate de furtuni.

La începutul lunii trecute, ploi fără precedent au declanșat inundații în SUA, India, Marea Britanie și Spania, care au costat multe vieți.

Strategii structurale de adaptare la schimbările climatice

Inundațiile record sunt legate de schimbările climatice. Se pot adapta mai bine comunitățile, pentru a limita daunele?

Pentru a proteja clădirile împotriva inundațiilor, adâncimea fundației, metodele de construcție și materialele folosite trebuie proiectate și selectate pentru a rezista la inundații extreme, spune Lamia Messari-Becker, profesoară de inginerie civilă specializată în construcția și designul durabil la Universitatea din orașul german Siegen. „Trebuie să consolidăm subsolurile astfel încât să se poată umple cu apă iar oamenii să apuce să se pună rapid în siguranță. Pentru aceasta trebuie consolidați și pereții exteriori, și acoperișurile".

Potrivit lui Messari-Becker, alte măsuri de protecție împotriva inundațiilor includ ventile pe racordurile de canalizare, care să împiedice scurgerea apei de inundații în case. Utilă este și etanșeizarea ferestrelor și ușilor de la etajele inferioare.

La Universitatea din Potsdam, profesoara Annegret Thieken, specializată în cercetarea catastrofelor naturale, studiază efectele inundațiilor care au lovit Europa de Vest în vara anului 2021. Cel puțin 200 de oameni au murit atunci. „Evaluările noastre de daune arată că măsurile de precauție private pot reduce semnificativ pagubele provocate de inundații”, observă Thieken. Un exemplu ar fi securizarea elementelor potențial periculoase ale clădirilor, cum ar fi rezervoarele de păcură pentru încălzire. Dacă acestea ar fi luate de ape, ar provoca deteriorarea clădirilor și a mediului. „Păcura poate pătrunde adânc în zidărie și deteriorează și imobilele învecinate, uneori până dincolo de pragul de la care devin complet nelocuibile”.

Orașe rezistente la intemperii

Nu este, desigur, suficient să te concentrezi doar pe clădiri. Orașele și așezările trebuie să se gândească cum să controleze apa, astfel încât, pur și simplu, subsolurile să nu se inunde. O variantă ar fi construirea sau consolidarea rezervoarelor și barajelor capabile să absoarbă revărsările subite de ape.

Inundațiile precum cele din regiunea Ahr din Germania, din vara anului 2021, arată că pâraiele mici din văile înguste se pot transforma în torenți mortali în câteva ore, deoarece apa nu are mult spațiu în care să se reverse. În astfel de locuri, potrivit lui Messari-Becker, ar trebui ridicate baraje și diguri sau extinse cele existente, pentru a proteja mai bine așezările. Extinderea unui dig ar putea costa, însă, în jur de un milion de euro pe kilometru. Cu cât o vale este mai îngustă, cu atât mai scumpe sunt astfel de măsuri.

„Designul actual al managementului apei și al ingineriei hidraulice nu este suficient pentru a proteja eficient infrastructura în fața unor astfel de evenimente extreme”, consideră Boris Lehmann, care predă ingineria hidraulică la Universitatea Tehnică din Darmstadt. Sistemele îmbătrânite ar trebui pregătite pentru viitor în cel mult următorul deceniu. Dar, potrivit lui Lehmann, inundațiile devastatoare din 2021 din Germania și Belgia arată că măsurile de optimizare a construcțiilor nu pot rezolva singure toate problemele.

Soluții în armonie cu natura

„Tehnic, economic și practic, nu este posibil să ne protejăm pe deplin infrastructura împotriva unor astfel de evenimente meteorologice extreme”. Planificatorii și inginerii ar trebui să găsească modalități de a lucra cu natura în loc să dorească doar să o controleze. Ori de câte ori este posibil, râurile și pâraiele ar trebui să fie lăsate să curgă natural, fără a le fi modificate cursurile.

În locul îndiguiri râurilor, malurile de protecție ar trebui retrase, deschizând lunci inundabile - spații verzi larg deschise, care pot servi drept bazine de revărsare în timpul inundațiilor. Astfel de zone au fost dezvoltate de-a lungul Elbei, în estul Germaniei, după mai multe inundații devastatoare, la începutul anilor 2000, dar și pe malurile Rinului inferior, după ce Kölnul a suferit în repetate rânduri de pe urma revărsărilor fluviului.

„Orașul bureților”

O altă abordare este de a face zonele urbane mai permeabile, permițând apei să se infiltreze pe o zonă mai mare, mai degrabă decât să se concentreze în locuri specifice.

Orașul german Leichlingen, la sud-est de Düsseldorf, a fost lovit de mai multe ori de inundații severe în ultimii ani. Acolo se experimentează acum un nou model de planificare, cunoscut sub numele de „orașul bureților”. Ideea este să ghidezi apa de ploaie de pe acoperișuri, din piețe și străzi către șanțuri cu vegetație, pe marginea drumurilor. Excesul de apă se poate infiltra astfel în mod natural spre pânza freatică locală. Acest lucru relaxează infrastructura subterană de gestionare a apelor, care adesea nu poate drena complet volumele extreme de apă în timpul ploilor abundente. În plus, urmează a fi instalate cisterne de reținere care colectează apa, ulterior folosită pentru irigarea spațiilor verzi urbane, în perioade uscate.

Conceptul de „oraș burete” își are originea în China, unde localități precum Qian'an și Xingtai, din nordul țării, îl experimentează deja. Din nefericire, în ciuda acestei infrastructuri de absorbție, inundațiile provocate de ploile abundente din Xingtai au ucis săptămâna trecută cinci persoane, a informat presa locală. Strategia, deși „foarte ambițioasă”, nu poate rezista furtunilor extreme precum taifunul Doksuri, a apreciat, într-o intervenție preluată de revista Nature, Hongzhang Xu, specialist în planificare urbană și dezvoltarea infrastructurii la Universitatea Națională Australiană din Canberra. Conceptul trebuie permanent actualizat și, mai ales, combinat cu alte abordări care „drenează apa cât mai repede posibil”.

Campanii educaționale pentru cazuri de inundații

Pe lângă o infrastructură mai bună și de noi sisteme de management al apei, oamenii trebuie să conștientizeze cum să se comporte în caz de inundații, spune expertul în inginerie hidraulică Lehmann.

„Inundațiile bruște, declanșate de fenomene meteorologice extreme, nu aduc doar multă apă, ci și multă murdărie, gunoaie și alte lucruri luate de viituri”. Oricine este prins în astfel de inundații riscă să se înece sau să fie zdrobit.

Potrivit lui Lehmann, sunt necesare campanii educaționale regulate, pentru a învăța populația cum să se comporte în situații extreme - de exemplu cum să se elibereze dintr-o mașină prinsă de torent. „Ar trebui să învățăm din școala primară reguli de conduită elementare, precum fugitul din calea puhoaielor cât mai repede posibil înspre locuri ce conferă siguranță. Lecțiile devreme învățate pot salva vieți în cazuri de necesitate”, conchide Lehmann.