DW: Andrei Țăranu, mai sunt două luni și două săptămâni până la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Avem de-a face cu o competiție atipică, asta și pentru faptul că partidele și-au desemnat candidații pe ultima sută de metri. Care dintre candidați ar putea intra în turul al doilea?

Andrei Țăranu: E foarte greu de făcut o previziune. Toți cei care se clasifică pe primele locuri în sondaje au șanse să intre în turul doi. Să-i luăm pe rând.

În ceea ce-l privește pe Mircea Geoană, neavând un partid care să-l susțină, îi va fi destul de greu să își păstreze la vot procentele care îl califică în acest moment. În plus, vor conta niște lucruri pe care electoratul nu le-a uitat și care îi vor diminua șansele, între care vizita la Moscova în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2009 și vizita la Sorin Ovidiu Vântu în seara dinaintea dezbaterii televizate care a precedat ziua alegerilor.

Elena Lasconi se situează, dincolo de sondaje, deasupra lui Ciolacu, și încă mai are potențial de creștere, din punctul meu de vedere, însă va avea o mare problemă, de fapt o are deja, cu un partid care nu o ascultă și n-o susține, astfel că o parte din electoratul ei potențial va fi electoratul lui Geoană. Ea va beneficia cât de cât de partid, dar partidul nu pare să o susțină decât în măsura în care speră că ea va fi o locomotivă suficient de puternică să trimită cât mai mulți candidați USR în parlament.

E posibil ca și ea să aibă ca țintă intrarea în parlament?

Am înțeles că nu s-a retras de la primăria orașului Câmpulung Muscel. Ea nu se află pe lista de candidați USR pentru parlamentari, vrea să fie în afara parlamentului ca președintă de partid, luând modelul lui Băsescu, care a pus mâna pe Pardidul Democrat când era primarul Bucureștiului, nu când a devenit președinte.

Situațiile sunt totuși diferite. Am citit mai multe comentarii în presă care acreditau ideea că Elena Lasconi calcă pe urmele lui Băsescu și Iohannis, în sensul că pentru amândoi rampa de lansare pentru Cotroceni a fost fotoliul de primar. Dar cazurile nu sunt comparabile din mai multe motive. Mă opresc la unul, care e și cel mai relevant. Amândoi, dar mai ales Traian Băsescu, aveau în spate o carieră politică, asta a fost trambulina care i-a catapultat în scaunul de șef al statului, fiecare consumând câte două mandate. Or, primărița Câmpulungului nu are nimic de-a face cu politica și nici ca administrator al orașului nu a excelat, cu toate laudele care i se aduc.

Așa este. Cred că mediatizarea ferventă stă la baza procentelor din portofoliu.

Trecem mai departe. Avantajul mare este că cele două partide suveraniste, AUR și SOS România, sunt în conflict. Diana Șoșoacă este peste George Simion în sondajele care contează și probabil că dorește ca atunci când va ieși, probabil, pe un loc trei sau patru să bage partidul SOS în parlament și să agațe, să absoarbă AUR și să-l înlocuiască pe George Simion. Pentru că Simion s-a dus la Giorgia Meloni, la grupul conservatorilor din Parlamentul European, el încearcă să se modereze în raport cu Diana Șoșoacă. Dar electoratul AUR este un electorat radical, iar atunci când partidul se moderează, radicalii pleacă spre alte zone, de-asta Simion e în criză în clipa asta.

Să trecem la Ciucă, un candidat pentru neliniștea noastră.

Ciucă are o mare problemă, n-a reușit nici măcar cu această carte să depășească 10% în sondajele care contează, nu în cele comandate de partide sau plătite de presa care la rândul ei e plătită de partide.

Un studiu de caz despre cine nu ar trebui ales să conducă România este, în opinia mea, șeful Guvernului și al PSD Marcel Ciolacu.

Ciolacu este sub scorul partidului. Pentru moment, partidul nu s-a încordat, încă nu s-a aliat în spatele lui Ciolacu, probabil o va face în scurt timp, mai ales că el încă merge pe linia clientelei politice, dar în acest moment partidul nu e mobilizat în spatele lui Ciolacu. Un exemplu: s-a dus în Obor să-și strângă singur semnăturile.

Aici nu e vorba de un gest populist?

Poate fi și un gest populist, dar adu-ți aminte de candidatura Vioricăi Dăncilă, au adus un milion de semnături, atâția pesediști suntem, au spus activiștii PSD. E clar că partidul încă nu e mobilizat, liderii nu s-au dus în teritoriu, Aici avem și un fenomen interesant, care s-ar putea să fie de succes. După cum observ, Ciolacu întârzie cât mai mult să ia decizii, el nu vrea să fie primul. De exemplu, nici în clipa asta el nu are afișe. Lasconi are panotaj, Ciucă de când hăul, Geoană are 170 de corturi. Probabil că Ciolacu așteaptă o formulă care să-l diferențieze de ceilalți. Vom vedea.

Andrei Țăranu este profesor universitar dr. la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA și profesor asociat la Universitatea Federico II din Napoli. Predă doctrine și ideologii politice.