Prin dinamitarea legitimităţii Agenţiei Naţionale de Integritate, judecătorii de la Curtea Constituţională au demolat unul dintre cele mai utile instrumente de supraveghere a corupţilor din clasa politică românească.

N-am fi cunoscut-o pe Tamara

Dincolo de anchetele unei Agenţii conduse de persoane discutabile care încercau să controleze persoane la fel de discutabile, legea ANI a oferit prin obligativitatea publicării declaraţiilor de avere ale demnitarilor un nepreţuit instrument pentru investigaţiile jurnalistice.

Dacă rolul ANI de organism de control a eşuat sub mandatul lui Cătălin Macovei, rolul de supraveghetor al îmbogăţiţilor din afaceri cu statul a fost preluat cu succes de presă.

Chiriaşii vilelor plătite din bani publici, copiii de politicieni instalaţi în fotolii profitabile, mătuşa Tamara, toate aceste personaje groteşti ar fi rămas într-o buruienoasă umbră dacă declaraţiile de avere nu ar fi fost în mod obligatoriu publice.

Drepturile lor

Invocând încălcarea dreptului la viaţă privată a demnitarilor, judecătorii Curţii Constituţionale au decis prevalenţa acestuia în faţa dreptului la informare a cetăţenilor care plătesc prin contribuţiile lor salariile acestor demnitari.

O decizie care a surprins cancelariile europene şi nu numai, reacţia rapidă a ambasadorului american la Bucureşti, Mark Gitenstein, fiind elocventă.

Acesta a declarat într-un interviu acordat Hotnews.ro: “Argumentul că declaraţiile de avere trebuie să fie păstrate de ANI şi nu făcute publice, fiindcă ar fi o încălcare a dreptului la viaţa privată, mi se pare îngrijorător”.

Motivaţi şi de nerăbdarea preşedintelui Traian Băsescu de a avea o nouă lege ANI funcţională, parlamentarii şi membrii guvernului Boc au elaborat un nou proiect de lege, care conţine anumite convenabile prevederi.

ANI: seiful cu secrete

Vor exista două declaraţii de avere: una bună pentru ochii prostimii, în care vor fi enumerate casele şi conturile demnitarilor, fără a mai fi oferite date de identificare.

Declaraţia completă, care va conţine şi aceste informaţii esenţiale, va fi secretizată şi depusă la ANI. În acest seif secret vor fi păstrate, doar pentru ochii iniţiaţilor, locurile de muncă ale şoţului sau soţiei, precum şi detaliile de identificare referitoare la averea acestora.

ANI se va transforma aşadar într-un uriaş depozit al vulnerabilităţilor şi păcatelor demnitarilor, păzite sub ameninţarea cu închisoarea (este o nouă prevedere a legii) de către inspectorii de integritate.

Cupluri întărite

Să nu vă închipuiţi că noile prevederi sunt obiectul unor dispute aprinse printre parlamentari. Dimpotrivă, cu mici nuanţe, se pare că acestea vor fi principalele modificări aduse legii ANI.

Primul efect al noii legi va fi întărirea cuplurilor conjugale care conţin cel puţin un demnitar. Atunci când unul dintre soţi va deveni principalul depozitar al averii secretizate, divorţurile se vor rări.

Şi încă ceva... proiectul de lege nu mai conţine cuvântul “avere”, care a fost înlocuit cu “patrimoniu”. Până la întezaurizarea politicianului român a mai rămas un singur pas.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Medana Weident