1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăGlobal

Cum susțin Google și Meta Kremlinul

Alexandra Ivanova
20 ianuarie 2024

Jurnaliştii independenți din Belarus forţaţi să-şi părăsească ţara din cauza persecuţiei s-au plâns Comisiei Europene că algoritmii Google şi ai altor giganţi IT îngreunează accesul conaționalilor la conţinutul propus.

Google
Cel mai mare motor de căutare online sprijină regimurile autoritare?Imagine: imago

Companiile de tehnologie ar respecta restricțiile impuse mass-mediei de opoziție de către autoritățile de la Minsk și, astfel, ”ajung un instrument de presiune al regimului totalitar împotriva societății civile”.

"Devine din ce în ce mai evident ce putere au companiile tehnologice. În unele privințe sunt poate mai puternice decât cei care dețin puterea politică", apreciază lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, într-un interviu acordat DW cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos. ”Este important ca aceste companii să fie de partea binelui și să lucreze pentru a promova valorile democratice”, spune ea.

Cum elimină Google media cenzurată

Sarkis Darbinian, cofondatorul organizației pentru drepturile omului RoskomsvobodaImagine: picture-alliance/dpa/RIA Novosti/R. Krivobok

Presa rusă are și ea aceeași problemă. "Este clar pentru noi de ce algoritmii Google, cel mai mare motor de căutare din lume, contribuie inevitabil la propaganda statului rus. Rezultatele căutărilor și știrile recomandate utilizatorilor sunt dominate de linkuri către mass-media de stat și afiliate guvernului", spune pentru DW Sarkis Darbinian, cofondatorul organizației pentru drepturile omului Roskomsvoboda.

Expert în drepturi digitale, Darbinian explică de ce se întâmplă așa: dacă un utilizator încearcă să acceseze pagina unei companii media blocată în Rusia, legătura eșuează, iar algoritmul motorului de căutare marchează linkul ca fiind inactiv. Site-ul web dispare imediat din rezultatele căutării și în schimb apar portaluri nesupuse cenzurii. ”Când a fost dezvoltat algoritmul, ideea a fost inițial bună, în ideea că site-urile cu conținut ilegal nu ar trebui să apară în rezultatele căutării”, spune Darbinian.

Lev Gershenzon, fostul șef al al Yandex.NewsImagine: privat

Lev Gershenzon, fostul șef al al Yandex.News - departamentul de știri al celui mai mare și mai popular motor de căutare din Rusia - și fondator al portalului de știri automat generat The True Story, vorbește, într-un interviu acordat DW, despre o altă problemă: ”Algoritmii Google nu țin cont de resursele enorme pe care regimurile autoritare le folosesc pentru a populariza în mod artificial site-urile care le avantajează”. Gershenzon crede că Google se bazează prea mult pe numărul de vizualizări, ceea ce favorizează paginile web cu falsuri și teorii ale conspirației.

Profesorul Matthias Kettemann, unul dintre coordonatorii departamentului de drept internațional și al internetului de la Institutul Max Planck pentru Drept Public Comparat, observă că „este important și ne dorim ca platformele să elimine conținutul ilegal de pe internet. Dar dacă un stat abuzează de acest mecanism, de exemplu dacă declară orice critică, oricât de legitimă, la adresa guvernului ca fiind ilegală, atunci aceasta devine o încălcare a legii".

Sancțiunile asupra mass-media independente

În vara anului 2023, experții de la Roskomsvoboda și alți activiști pentru drepturile omului le-au prezentat celor de la Google, prin medierea ONG-ului american Access Now, un raport pe această temă, la conferința globală anuală RightsCon desfășurată în Costa Rica. Lucrarea evidențiază provocările cu care se confruntă mass-media independentă din cauza restricțiilor introduse de giganții IT.

”În urma impunerii sancțiunilor împotriva Rusiei, multe companii IT și-au închis birourile, centrele de distribuție, serviciile și suportul din Federația Rusă și au restricționat accesul la ofertele lor pentru utilizatorii ruși”, se arată în raport. Activiștii avertizează că închiderea serviciilor pentru utilizatorii ruși și a accesului la mass-media independente nu doar că îngreunează munca presei neafiliate puterii politice dar duce și la izolarea informațională a societății ruse, rămasă pradă propagandei de stat.

Lev Gershenzon lucrează la această problemă de aproximativ un an. Potrivit observațiilor sale, ”nu există încă un dialog public cu companiile Big Tech”. Google, de exemplu, ”nu este deosebit de interesată să-și schimbe algoritmii pentru că i-o cer mai multe grupuri pentru drepturile omului”, punctează Sarkis Darbinian. Compania Meta, pe de altă parte, este mai deschisă către societatea civilă.

Protejarea angajaților sau evitarea costurilor suplimentare?

Potrivit profesorului Kettemann, Google și alte companii sunt strânse cu menghina în Rusia, Belarus sau China și acceptă să respecte cerințele autorităților de acolo pentru a nu-și pune în pericol angajații. În cazul în care Comisia Europeană forțează Google să ridice blocajele site-urilor media independente, sub amenințarea cu sancțiuni, compania ar putea fi interzisă complet în Rusia. "Și asta ar atrage restrângeri și mai severe. La fel și pierderi suplimentare - pe de o parte financiare, pe de altă parte însă și pentru mediul de comunicare".

Sarkis Darbinian de la Roskomsvoboda consideră că Google a părăsit deja piața rusă. "Produsele plătite nu mai funcționează în Rusia din cauza problemelor cu instrumentele de plată Visa și Mastercard. Google nici măcar nu a încercat să restabilească opțiunile de plată pentru utilizatorii săi sau să monetizeze canalele rusești pentru a sprijini mass-media și bloggerii independenți care trăiesc din veniturile din publicitate". Pentru a fi de partea presei independente din Rusia și Belarus, motoarele de căutare din întreaga lume ar trebui să schimbe algoritmul, iar asta ar fi foarte costisitor. ”În plus, acest lucru ar putea afecta grav optimizarea SEO (optimizarea pentru motoarele de căutare (SEO) se referă la toate măsurile tehnice, structurale și de conținut menite să îmbunătățească poziționarea unui site web pentru anumiți termeni de căutare în listele de rezultate ale motoarelor de căutare, n.r) pe care mii sau chiar milioane de alte companii o folosesc pe Internet”, a adăugat Darbinian.

Poate UE influența acțiunile Google?

Profesorul Matthias KettemannImagine: privat

Potrivit Financial Times, oficialii europeni de la Bruxelles recunosc că nu pot lua măsuri legale împotriva companiilor de IT pentru că pur și simplu nu ajută jurnaliştii și scriitorii disidenți din Belarus sau din alte țări.

Matthias Kettemann evaluează situația astfel: ”În mod formal, Comisia Europeană are puține opțiuni în ceea ce privește comportamentul unei companii americane într-o țară terță. Dar Comisia poate, desigur, în cadrul aplicării actului juridic privind serviciile digitale, să controleze platforme care operează și în Europa, cel puțin în ceea ce privește activitățile lor pe continent. În acest context, poate oferi și recomandări despre modul în care aceste platforme ar trebui să se comporte în țările din afara UE".

Lev Gershenzon este convins că intervențiile de constrângere ale oamenilor politici și reprezentanților societății reprezintă ”o cale nefericită”, deoarece aceștia nu înțeleg specificul muncii Big Tech. Ideal ar fi ca firmele mari din tehnologie să recunoască existența unei probleme, să fie conștiente de responsabilitatea lor și să adopte o poziție activă. ”Dar asta nu se întrevede încă, iar lupta împotriva informațiilor false și a propagandei rămâne doar vorbărie”.