1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cum va rezista Republica Moldova iernii energetice

18 noiembrie 2022

Războiul din Ucraina a generat o criză de proporții în Republica Moldova, o inflație istorică și prețuri record la energie.

Moldova steag
Republica Molodva în faţa unei crize energetice fără precedentImagine: Dado Ruvic/REUTERS

Cu un război la hotar și cifre record la prețuri, tarife, inflație, migrație, Republica Moldova încearcă din ultimele puteri să reziste unor crize din ce în ce mai severe. Recent, Biroul Național de Statistică a făcut publice ultimele date cu privire la evoluția principalilor indicatori economici comparativ cu anul trecut. Astfel, către finele lunii octombrie 2022, inflația a ajuns la cel mai înalt nivel din istoria țării - de 34,6%. Creșterea continuă a prețurilor atât la produsele alimentare, cât și la energie, va ridica presiunea socială la cote maxime în această iarnă. Partenerii europeni au declarat deja că vor acorda mai mult ajutor Republicii Moldova, iar la cea de a treia Conferință a donatorilor Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, care se va desfășura pe 21 noiembrie, la Paris, ei vor anunța noile programe de asistență.

Inflația se va diminua, nu însă și prețurile 

Războiul din Ucraina a generat o explozie a prețurilor la majoritatea produselor și serviciilor din Republica Moldova. Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), prețurile medii de consum în luna septembrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2021 au crescut cu 33,97%, inclusiv la produsele alimentare cu 37,12%, la mărfurile nealimentare s-au majorat cu 22,42% și la serviciile prestate populației - cu 47,25%.

Conform Băncii Naționale a Moldovei (BNM), inflația în țară s-a majorat de la 31,8%, în luna iunie, până la 34,6 %, în luna octombrie. Potrivit guvernatorului BNM, Sergiu Armașu, dinamica respectivă a fost cauzată de creșterea prețurilor pe piețele internaționale și regionale la resursele energetice, fapt ce a determinat creșterea prețurilor acestora pe piața internă și ajustarea tarifelor la gaz, energia termică și energia electrică. La fel și seceta hidrologică din anul curent a influențat prețurile la produsele alimentare.

România, siguranță pentru studenții moldoveni

04:53

This browser does not support the video element.

Chiar dacă guvernatorul BNM a declarat că „sfârșitul lunii octombrie ar fi peak-ul inflației, după care aceasta ar trebui să descrească”, potrivit analiștilor de la Chișinău, prețurile nu vor descrește, iar cetățenii vor trebui să cheltuie și mai mult.

Alexandru Fală, expertul Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, este de părere că inflația va afecta practic toți cetățenii din zonele urbane, care nu au resurse alternative, pe care să le poată obține din natură.

„Inflația îi afectează pe cei care au venituri mai mici, pentru că persoanele cu venituri mari au economii și pot procura anumite active, care i-ar proteja de inflație, de exemplu, cum ar fi depozitele bancare. Persoanele mai sărace nu au economii, iar venitul lor se duce pe consum. În Republica Moldova sunt afectate în mod special persoanele sărace din zonele urbane, pentru că în zonele rurale o parte din consum vine din natură, cum ar fi produsele alimentare și chiar la energie, cum este încălzirea cu lemne. Acestea fie au animale sau cresc legume în grădină și nu sunt nevoite să le procure de la piață. Dacă nu vor fi alte șocuri externe majore, inflația ar trebui să scadă, dar prețurile, care sunt acum ridicate, în viitor nu vor crește semnificativ. Deci, inflația se va diminua, dar cel mai probabil prețurile vor rămâne relativ înalte. Șocurile externe ar putea aduce noi scumpiri la energia electrică și la produse, în special, la cele de import”, a declarat pentru DW analistul.

5 miliarde pentru compensațiile la energie

Chiar dacă pe anumite produse moldovenii pot economisi sau își pot limita consumul, resursele energetice alternative practic nu există. Potrivit BNS, prețurile la gazele naturale pentru consumatori în octombrie 2022 au crescut cu circa 530% față de aceeași perioada a anului trecut, iar la energia electrică - cu 75%. În această situație, Guvernul de la Chișinău a lansat un mecanism de compensare a cheltuielilor la încălzire pentru cetățeni, în funcție de veniturile familiei. Astfel, Guvernul va aloca compensații în valoare de 5 miliarde de lei pentru a ajuta cetățenii cu plata facturilor la gazele naturale, energie termică și energie electrică, în perioada noiembrie 2022 – martie 2023.

Situația s-a înrăutățit și mai mult din cauza atacurilor Moscovei asupra sistemului energetic ucrainean, care au adus Moldova în situația de a nu mai putea procura energie electrică din țara vecină, fapt ce în continuare va genera creșteri de tarife.

Expertul în energie Sergiu TofilatImagine: DW/S. Ciochina

Potrivit expertului în energetică, Sergiu Tofilat, estimările prealabile arată că, în funcție de creșterea prețului la gaz și energie, compensațiile vor costa Republica Moldova foarte mult.

„Gaz noi cred că vom avea. Pe iarnă vom avea nevoie de circa 650 de mln m3, iar 150 mln avem deja procurate și stocate. Gaz este, nu este o problemă să-l aduci și avem și resurse financiare pentru aceasta de la partenerii externi. Rămâne doar incertitudinea dacă Gazprom își va onora obligațiunile să livreze gaz. Cu energia electrică este mai complicat. Aici trebuie restabilită interconexiunea cu România și cu rețeaua europeană, care a fost afectată de rachetele rusești. Este vorba de linia din Ucraina de la frontieră cu Polonia, care alimenta și Republica Moldova. Chiar dacă noi vom restabili această conexiune, noi vom avea alte constrângeri. Una din ele este cea financiară, pentru că noi vom trebui să cumpărăm energie mai scumpă. Am făcut și o estimare. Astfel, dacă în medie noi cheltuiam în jur de 80$ pentru 1 MgW, atunci dacă noi vom importa energie la 300$, la prețurile actuale, atunci la cantitatea pe care o importăm de circa 80% vom avea nevoie de 800 mln dolari SUA. Aceasta înseamnă circa 7% din PIB. Este o cifră foarte mare, iar fără ajutor extern nu vom rezista”, a comentat pentru DW expertul.

Asistența externă – salvarea țării

Ursula von der Leyen a vizitat Chişinăul pe 10 noiembrie, anul acestaImagine: Elena Covalenco

Este deja sigur că Republica Moldova nu va putea trece de această iarnă fără asistență externă, inclusiv aplicând mecanismul de acordare a compensațiilor pentru cetățeni. Unul din aceste ajutoare a fost anunțat de şefa Comisiei Europene, Ursula vor der Leyen, în cadrul unei vizite la Chișinău, care a spus că Republica Moldova va primi un pachet suplimentar de sprijin energetic în valoare de 250 de milioane de euro. De asemenea, Germania a anunțat în aceste zile un suport de 40 milioane de euro pentru acordarea compensațiilor la energie. Alte ajutoare vor fi anunțate la cea de-a treia Conferință a donatorilor Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, care se va desfășura la 21 noiembrie curent, la Paris.

Mihai Mogîldea, directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău, consideră că de la Conferința de la Paris autoritățile așteptă sprijin pentru a compensa tarifele ridicate, care urmează a fi achitate de cetățeni.

Mihai Mogîldea are aşteptări mari de la Conferinţa de la ParisImagine: ipre.md

„Avem niște estimări, care au fost comunicate public de autorități. Acestea spun că prețul suplimentar pe care trebuie să îl acopere populația se va ridica pe perioada de iarnă la circa 1,1 miliarde de euro. Această sumă practic va trebui să fie acoperită din asistența externă, pe care sperăm să o obținem. Mai mult de atât, în prezent avem circa 75% din familii, care nu au bani suficienți să acopere cheltuielile pentru energie și care trebuie să primească compensații. În același timp, un alt subiect de discuții va ține de economie și finanțe. Aici vorbim de instrumente de suport pentru business, care la fel e afectat de inflație. O altă problemă este legată de buget, care a avut de suferit din cauza războiului, iar pentru a fi suplinit Guvernul va veni cu solicitarea de a obține asistență externă de câteva sute de milioane de euro. Astfel, autoritățile speră că vor obține ajutor atât din partea țărilor UE sau SUA”, a conchis pentru DW Mihai Mogîldea.

Simion Ciochină Simion Ciochină este un jurnalist născut în Republica Moldova. Este corespondent DW din 2015.