Semifinala candidaților la Președinția României s-a jucat luni seară (18 noiembrie 2024) în studiourile Digi24, postul de televiziune care a organizat, în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, dezbaterea pretendenților cu șanse de a se califica în turul decisiv al alegerilor pentru șefia statului. De fapt, a candidaților dispuși să le ofere alegătorilor ocazia de a compara ofertele politice înainte de a merge duminică, 24 noiembrie 2024, la vot.  

Dezbaterea s-a desfășurat la circa 24 de ore după ce publicația Recorder a difuzat un reportaj video dedicat celor două mandate ale actualului președinte Klaus Iohannis, care a avut darul de a provoca alegătorii români să se intereseze ceva mai mult despre oferta electorală, cu puține zile înainte de turul I al prezidențialelor.  

Au lipsit, la dezbaterea televizată, chiar liderii celor două formațiuni care alcătuiesc coaliția guvernamentală, PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Cu luni bune înainte de începerea campaniei, cei doi păreau favoriți în cursa pentru Palatul Cotroceni, mai mult sau mai puțin rivali, fie și doar prin anvergura mecanismelor politice pe care le aveau în spate. În acest moment, cei mai recenți doi șefi ai Executivului de la București sunt percepuți ca succesori de drept ai actualului președinte.  

Alegătorii sau contactele de la Bruxelles și Viena?  

Premierul în exercițiu a avut, în ziua dezbaterii televizate, întâlniri la Bruxelles cu oficiali de rang înalt din instituțiile euro-atlantice - cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu viitorul președinte al Consiliului European Antonio Costa și cu șefa Parlamentului comunitar, Roberta Metsola. ”Programul oficial al premierului a argumentat absența premierului din țară. Programul acesta”, a comentat pentru DW deputatul PSD Petre Florin Manole, ”evident, nu este făcut de pe o zi pe alta”. Reprezentantul PSD afirmă că în urmă cu mai bine de o lună, când organizatorii dezbaterii au propus o dată, ”nu se știa calendarul premierului, așa că acesta a promis o discuție despre o posibilă participare cu stafful de campanie”. Manole a explicat și că ”deplasarea dus - întors s-a făcut cu un aparat Spartan”, un avion militar mai lent, astfel că premierul urma ”să ajungă înapoi în țară la o oră extrem de târzie”.  

De fapt, organizatorii au transmis, în deschiderea emisiunii televizate, că au fost ”deschişi să schimbăm data acestor dezbateri. Răspunsul pe care l-am primit a sunat în felul următor: Indiferent pe ce dată va fi dezbaterea, nu contaţi pe Marcel Ciolacu".  

În ce îl privește pe precedentul premier, Nicolae Ciucă a anunțat postului de televiziune că nu va lua parte la dezbatere în seara dinainte. Din surse liberale, DW a aflat că Ciucă ar fi dorit să primească întrebările organizatorilor și că decizia de a nu onora invitația la emisiunea televizată fusese luată deja de câteva zile.  

O absență care trădează nesiguranță  

Absența celor doi reprezentanți ai ”l'ancien régime” a însemnat ”o dezamăgire, apropo de ce credeam noi, electoratul larg, că ar trebui să fie o dezbatere deschisă între cei care speră să prindă turul doi”, spune consultantul politic Mihnea Dumitru, de la asociația Curaj Înainte. ”Domnul Ciolacu, care știe că intră în finală, a lipsit flagrant. Neașteptată este absența domnului Ciucă” dar decizia ambilor, completează Mihnea Dumitru, într-o analiză pentru DW, ”a întărit nesiguranța privind candidatura celor doi, semnalizând lipsa de curaj. În cazul lui Ciucă, situat în cel mai bun caz pe locul 3 în sondaje, absența vine și pe fondul unor zvonuri privind retragerea din cursa electorală”.  

În privința liderului pesedist, ”după revelațiile site-ului G4Media cu privire la zborul sponsorizat de firma Nordis, nu a găsit oportună prezența la dezbatere, preferând mesaje înregistrate la o altă televiziune. A fost puternic atacat de contracandidați, la fel și presa l-a pedepsit”.  

”Amândoi s-au temut să nu devină țintele principale” ale celorlalți candidați, observă analistul Cristian Andrei, de la Agenția de Rating Politic.   

Pasul lui Orban  

Din cei șase candidați prezenți în studioul Digi24, în cele din urmă, prima vedetă a serii a fost fostul premier liberal Ludovic Orban. Candidat din partea unei alianțe de centru-dreapta, Orban a urcat pe scenă, și-a luat locul tras la sorți iar când i-a venit rândul pentru prima intervenție a făcut anunțul-surpriză că se retrage din cursă și susține propunerea la Președinție a Uniunii Salvați România, Elena Lasconi. ”Am luat o decizie indispensabilă pentru sănătatea democrației în Romania”, a argumentat Orban.  

”Când am ajuns la București am auzit niște insinuări că ar putea să se întâmple, dar am fost și eu surprins, acum, în această seară”, a comentat pentru DW, Dominic Fritz, primarul userist al Timișoarei.  

Întrebat de reporterii televiziunii gazdă dacă a avut o discuție pe acest subiect cu fostul președinte Traian Băsescu, Ludovic Orban a replicat că nu este obligat să dea explicații: ”Întâlnirile pe care le am sunt private. Cu cine mă întâlnesc în particular este problema mea. Decizia de a o susține pe Elena Lasconi este o decizie logică, firească, care pornește de la realitatea în care ne-au adus PSD și PNL, pilotați de Iohannis și de sistem. M-am retras din cursă pentru că prezența mea în cursă poate să aducă riscul să ne trezim cu aceeași mafie la putere, condusă de aceiași oameni”. În cele din urmă, Orban a admis că ”de-a lungul acestei campanii am discutat cu Traian Băsescu” dar că discuțiile au fost ”despre evoluția campaniei, despre cea mai bună strategie pentru a opri PSD să preia toată România”.  

Cinci cu de toate pentru turul doi 

Dezbaterea a început propriu-zis în cinci și a durat 3 ore și 20 de minute. S-a vorbit mult despre NATO, cu plusuri și minusuri ale tuturor candidaților în înțelegerea instrumentarului de securitate aliată și a responsabilităților președintelui, și despre Ucraina, pe care toată lumea o dorește pacificată și, deși nimeni nu-și dorește ca rușii să ajungă la Prut, nici o pace nu seamănă cu alta și, uneori, opiniile se schimbă în funcție de cum e formulată întrebarea. Au fost puse în discuție natalitatea, educația sexuală și cuplurile care nu doresc să se căsătorească. Au fost enunțate opțiunile imposibile de premieri ale fiecărui candidat, s-a reorganizat teritorial țara, s-au promis bani pentru educație și înlesniri fiscale, în așa fel încât să se întoarcă și cei plecați la muncă în străinătate, a fost aruncat în luptă fostul președinte Traian Băsescu. O dezbatere cu de toate.  

Președintele Alianței pentru Unitatea Românilor, George Simion, a calificat drept ”gafă” personală o jignire misogină la adresa unei foste colege de partid. Candidatul independent Mircea Geoană a amintit, legat de vizita la Moscova din 2009, că a ”făcut diplomație timp de mulți ani de zile” și că, pe vremea aceea, ”Rusia se afla în parteneriat strategic cu NATO. Mai bine mă duc eu la Moscova decât să vină rusul aici și să uite să mai plece. Eram președintele Senatului și candidat la Președinție. M-am dus într-o vizită privată, exploratorie, în calitate de candidat la Președinție”. Celălalt independent, Cristian Diaconescu, diplomat și el de carieră, a dezmințit zvonurile că s-ar retrage din cursă. Mai multe întrebări s-au dus către candidații absenți și, desigur, au rămas fără răspuns.  

S-a folosit deseori epitetul ”arogant” - între candidați dar și la adresa celor ce au refuzat confruntarea directă. Iar cea mai animată dispută a fost cea dintre independentul Mircea Geoană și Elena Lasconi. Cei doi au schimbat replici tăioase, în ceea ce comentatorul politic Cristian Andrei a calificat drept ”duelul, încheiat fără un câștigător, pentru voturile unui public urban. Domnul Geoană continuă să facă aceeași greșeală de a considera că i se cuvine din start poziția de Președinte, în vreme ce doamna Lasconi a primit acest boost de la Ludovic Orban, care ar putea fi mai important simbolic decât toată prestația dumneaei din seara asta, una destul de lipsită de forță”.   

Ce spun susținătorii candidaților  

”Elena Lasconi învinge tocmai pentru că își bazează viziunea politică pe experiența reală a românilor, nu pe ideologie, nu pe legături cu sistemul, ci pe grijile, speranțele, nevoile românilor. După 10 ani de tăcere, cred că România are nevoie exact de un astfel de președinte”, a argumentat, la finalul dezbaterii, primarul Dominic Fritz.  

Sanda Nicola, candidat pentru Camera Deputaților din partea mișcării România Renaște, este, în schimb, convinsă că ”Mircea Geoană a dovedit o dată în plus că este cel mai calificat pentru postul de președinte al României. Nu am nicio emoție, am urmărit din primul rând fiecare intervenție și sper că mesajele acestea au ajuns la fel și la publicul telespectator și la alegătorii români”.  

În tabăra candidatului Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Trif Olga a apreciat, într-o discuție cu DW, că răspunsurile lui Kelemen Hunor ”au fost cele mai raționale, cele mai aplaudate”. Liderul UDMR, a convins ”prin diplomația pe care o dovedește de mai mulți ani, urmărind o Românie mult mai prosperă, transformată spre realizări și spre o stare de bine a tuturor”.  

”Cine nu a venit își asumă consecințele”  

”Ne-am propus să-i vedem în dezbatere, în confruntare, altfel decât atunci când sunt într-un mediu controlat, la îndemâna staffurilor” iar o măsură a reușitei este, crede Cosmin Prelipceanu, unul dintre cei doi moderatori ai dezbaterii televizate (alături de colega sa Liliana Ruse), faptul că echipele de campanie ”au fost foarte atente la felul în care s-au prezentat candidații - și nu e vorba despre proprii candidați, asta e foarte interesant. I-am auzit spunând că pe cutare l-au văzut altfel decât îl știau, X-ulescu a fost mult mai sigur decât se așteptau, Y n-a fost în stare să răspundă tuturor întrebărilor”.  

Că ”au fost diferiți față de prestațiile de campanie pe care le-am mai văzut până acum, fie în aparițiile TV sau în ce fac ei pe rețelele sociale”, a observat la final și Ion M. Ioniță, redactorul șef al revistei Historia. ”Cred că și atmosfera a jucat un rol, mult mai calmă, mai relaxată și, atunci, nu a produs acele clișee de campanie electorală în care candidații se poartă ca niște marionete care vor să bifeze niște puncte. Să fie agresivi. Să își calce adversarii în picioare și să dea bine la electorat”. Jurnalistul a remarcat pe alocuri și populisme dar i-a părut ”discuția cea mai aproape de candidat. Cei care au venit au fost cât să poate de deschiși să răspundă la întrebări, chiar dacă fiecare și-a urmărit scopul politic. Iar cine n-a venit, n-a venit și își asumă consecințele”, a subliniat Ioniță, într-o discuție cu DW.  

Observator aflat în afara platoului televiziunii gazdă, Mihnea Dumitru a evaluat pentru DW seara în care, înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, s-au strâns la un loc cei mai mulți candidați: dezbaterea ”a fost câștigată de Mircea Geoană la puncte. Doamna Lasconi a fost atacată din plin, iar domnul Simion s-a prezentat drept o alternativă viabilă și civilizată, în mod neașteptat. În toate situațiile s-a simțit lipsa principalilor contracandidați: domnii Ciucă și Ciolacu trebuiau să arate mai mult interes față de o dezbatere democratică. Iar forțele anti-sistem, că e vorba despre independentul domn Geoană sau despre cele partinice, precum Lasconi sau Simion, au arătat că pot duce o discuție serioasă. În fine, domnii Diaconescu și Hunor au fost, ca de obicei, pe măsura așteptărilor”.