Din cauza scumpirilor exagerate de pe piețele de energie, noi, cetățenii, n-am avea nicio șansă să ne putem achita din propriul buzunar consumul de gaze naturale.

Așa că suntem dependenți de sprijinul pe care ni-l dă Guvernul. Marea problemă este că – de mai bine de jumătate de an - Guvernul n-a făcut aproape nimic pentru a evita o criză. Și constată abia acum că s-ar putea să nu-i mai ajungă banii ca să ne ajute la plata gazelor.

Soluții există și azi, pe ultima sută de metri, susțin experții în energie consultați de Spotmedia.ro. Numai să aibă cine să le aplice!

Unele dintre soluții sunt radicale și s-ar putea aplica doar cu costuri politice uriașe pentru România.

Altele sunt moderate. Problema este că pentru aplicarea lor, politicienii ar trebuie să renunțe la propriile jocuri de culise și să pună interesul cetățeanului pe primul loc. Adică tocmai ce n-au făcut niciodată până acum.

Iată care sunt căile de urmat, ca să trecem iarna cu bine:

Experții preconizează noi scumpiri împovărătoare ale gazelor naturale

Cresc din ce în ce mai mult prețurile la gaze naturale, pe piețele internaționale.

Spre exemplu, potrivit datelor prezentate recent de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) Dumitru Chisăliță, „prețul gazelor naturale pe cea mai mare bursă de gaze din Europa, bursa din Olanda (cunoscută sub numele de TTF - n.red.), a prezentat o creștere de 23%, atingând valori de 276 euro/MWh. Previziunile sunt ca în iarnă să ajungă la un nivel de cel puțin 330 euro/MWh”.

În lei, asta înseamnă că prețul unui MWh ar putea crește cu încă 20%, de la circa 1.366 lei la 1.633 lei.

N-ar fi decât o nouă creștere explozivă a prețului gazelor, după multe altele care au avut loc, în ultimul an și ceva.

Deja din toamna lui 2021, românii nu își mai permit să achite singuri facturile la gaze. Așa că Guvernul a gândit un sistem de sprijin, care presupune acordarea unor compensări pentru populație și pentru parte dintre ceilalți consumatori.

De 5 ori bugetul Ministerului Energiei, doar pentru măsuri de sprijin

Măsurile de sprijin a populației introduse de Guvern n-au ținut pe loc prețul la gaze naturale. Acestea s-au scumpit, în continuare, într-un ritm alarmant. Doar că acele scumpiri nu s-au reflectat în facturile cetățenilor. Iată de ce.

Ca să ajungă la noi, gazele pleacă de la producătorii care le extrag (în principal Romgaz și OMV Petrom), circulă printr-o rețea de conducte de transport (care e administrată de Transgaz) și apoi prin conductele unor distribuitori de gaze (cum ar fi Distrigaz - n.red.), care ni le aduc până la locuință (numită de specialiști „punct de consum”).

Dar noi nu cumpărăm gazele nici de la producător, nici de la transportator, nici de la distribuitor, ci de la o altă firmă numită „furnizor”.

După introducerea mecanismelor de compensare și plafonare, furnizorul a cumpărat, în continuare, gaze foarte scumpe de pe piață. Doar că ni le-a vândut la preț mic, urmând ca Guvernul să-i achite diferența, în proporțiile și în condițiile stabilite de lege.

Și așa cum era de așteptat, statul n-a plătit la timp nici când nu se plângea că ar avea probleme cu banii.

Acum, însă, pe măsură ce prețul gazelor crește, statul constată că și să vrea, s-ar putea să nu mai poată suporta diferența de plată pentru a menține prețul plafonat, la populație.

Ministerul Energiei, Virgil Popescu, a declarat miercuri, pe 24 august, că inițial, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a estimat că schema de sprijin a populației pentru plata facturilor (la gaze și energie electrică, laolaltă n.red.) va costa statul 16 miliarde de lei (în condițiile în care Ministerul Finanțelor estima că va fi nevoie de doar 9 miliarde de lei).

16 miliarde de lei înseamnă de aproape 5 ori bugetul Ministerului Energiei pentru anul în curs!

Citiți materialul integral AICI.