Haderslev, un oraș situat aproape de coasta de est a Danemarcei. Acolo au luptat pentru ultima dată forțele daneze pe propriul teritoriu. Era în 1940, după invazia Germaniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Multe decenii mai târziu, suveranitatea Danemarcei este din nou amenințată, într-un scenariu care până acum părea de neconceput în Europa postbelică. De data aceasta, amenințarea provine de la cel mai mare aliat al Danemarcei: Statele Unite ale Americii. Și, din nou, soldații danezi din Haderslev se pregătesc pentru un viitor incert.

În anul 2025 guvernul danez a decis să prelungească serviciul militar obligatoriu de la patru la unsprezece luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Până atunci, femeile daneze aveau posibilitatea de a refuza serviciul militar. Această schimbare era legată de pericolul actual reprezentat de Rusia, ca urmare a războiului de agresiune rus împotriva Ucrainei.

Acum apare o nouă amenințare pentru regat, al cărei autor nu se află la Kremlin, la Moscova, ci la Casa Albă, la Washington: este vorba despre președintele SUA, Donald Trump, și despre anunțul său de a anexa Groenlanda, care aparține Danemarcei, la SUA – fie prin cumpărare, fie prin forță militară.

Amenințarea referitoare la transformarea insulei arctice semiautonome în cel de-al 51-lea stat american, cu ajutorul armatei SUA, rămâne încă în aer. În plus, indiferența administrației Trump față de NATO stârnește de mai mult timp neîncredere și la Copenhaga.

Danezii se confruntă cu realitatea

„Dacă nu mai putem avea încredere în americani și rușii chiar câștigă, vom trăi într-o lume complet nouă”, spune Peter Viggo Jacobsen de la Royal Danish Defence College. Aceasta este, de un an, mesajul oficial al guvernului. „Și acesta este mediul în care cresc acești tineri.”

Luni dimineață, prima generație de recruți supuși noului sistem a intrat în serviciu. „Pentru apărarea Danemarcei, astăzi este cu siguranță o zi mare”, a declarat la început șeful programului de serviciu militar al comandamentului danez al apărării, colonelul Kenneth Strom. „Acest lucru ne permite să ne mărim capacitatea de luptă și să fie disponibilă mai rapid.”

Pregătire militară sporită

Deși serviciul militar este acum obligatoriu, toți cei 120 de noi recruți s-au înscris voluntar. În ciuda duratei mai lungi a serviciului, armata daneză se află în poziția privilegiată de a putea respinge candidați.

Una dintre cele acceptate este Leorah Olsen, în vârstă de 19 ani. Ea tocmai a învățat comenzile de bază în formație și vorbeşte, cu un zâmbet larg, despre prelungirea serviciului militar: „Mă bucur că sunt aici. Cred că îți oferă ocazia să înveți mai mult și să acumulezi mai multă experiență.”

Ea relatează că este interesată să intre în poliția militară. Totuși, nu s-a gândit prea mult la nivelul ridicat de amenințare cu care se confruntă în prezent Danemarca.

Între timp, Sebastian Hedegaard, în vârstă de 23 de ani, își despachetează lucrurile lângă patul supraetajat. Și-a dorit mereu să intre în armată și s-a gândit la riscurile serviciului militar. „Mă gândesc clar la asta”, spune el. „Desigur, mersul la război face parte din asta. Poate nu se va întâmpla. Poate da.”

Întrebat dacă această posibilitate este astăzi mai apropiată decât acum un an, răspunde „Da”, dar nu spune dacă vede Rusia sau SUA drept amenințare. „Întreaga lume, situația în care ne aflăm”, spune el.

Tobias Roed Jensen, de la comandamentul danez al apărării, explică faptul că, prin noul sistem, până în 2033 aproape 2000 de recruți în plus vor finaliza anual instruirea militară. În 2024, înainte de aplicarea schimbărilor, aproximativ 4600 de recruți au urmat pregătirea de patru luni.

Prin prelungirea serviciului militar, această cifră ar urma să crească la 6500 anual. Efectivul total actual al forțelor armate daneze, de peste 20.000 de soldați, ar urma astfel să crească semnificativ, potrivit statisticilor publice.

Mai multe trupe pentru Groenlanda

Având în vedere amenințările lui Trump, este probabil ca aceste trupe să fie desfășurate în Groenlanda. Danemarca își înăsprise prezența militară și ordinele de misiune înainte ca președintele SUA să dea înapoi după negocierile de la Davos, în Elveția. Un scenariu pe care analistul militar Jacobsen îl consideră greu de înțeles, dar totuși comprehensibil.

„Este complet absurd ca un prim-ministru danez să spună la televizor că Danemarca nu exclude folosirea forței, deoarece SUA nu o exclud”, subliniază el. „Într-un anumit sens, Danemarca a fost obligată să staționeze trupe în Groenlanda cu ordinul de a trage în cazul unui atac american.”

La Haderslev, comandantul regimentului Kore Jacobsen confirmă că noua situație va face parte din instruirea noilor recruți. „Tinerii care vin acum la noi sunt activi pe rețelele sociale, sunt permanent acolo și știu ce se întâmplă în lume”, spune el.

„Trebuie să abordăm acest subiect și să le explicăm ce se întâmplă cu adevărat și cum intenționăm să îi folosim în acest context.” Unii recruți sunt foarte interesați de modul în care Danemarca își va orienta apărarea în noua situație mondială.

Insulte și resentimente

Abia ce s-a atenuat criza din Groenlanda, Trump a declanșat un nou val de indignare – în întreaga alianţă NATO, dar mai ales în Danemarca. Președintele SUA afirmase că țările care au luptat alături de SUA în Afganistan „s-au ținut departe de linia frontului”.

În acest război, Danemarca a pierdut mai mulți soldați raportat la populație decât orice altă țară, cu excepția SUA. Potrivit forțelor armate daneze, 44 de soldați danezi au murit în timpul misiunii NATO din Afganistan.

Pe 27 ianuarie, danezii au înfipt 44 de mici steaguri daneze în ghivecele din fața ambasadei SUA din capitală. Fiecare purta numele unui soldat danez căzut în Afganistan.

Chiar în aceeași noapte, acestea au fost îndepărtate de personalul de securitate al ambasadei – o măsură pe care ambasadorul SUA a numit-o ulterior „o neînțelegere”.

Weekendul trecut, veteranii au organizat o nouă acțiune de arborare a steagurilor la Copenhaga. În cadrul unui marș al tăcerii, la care au participat mii de oameni, au pus steaguri noi în ghivece – de data aceasta mult mai mari.

Printre demonstranți s-a aflat și generalul de aviație în rezervă Christian Hvidt. El spune că nu a participat niciodată la o demonstrație până acum. S-a simțit profund afectat de declarațiile lui Trump, deoarece îi condusese personal pe soldații danezi trimiși în Afganistan – inclusiv pe cei care nu s-au mai întors vii.

„Este ca o lovitură de pumnal în spate”, spune Hvidt. „Am fost acolo din prima zi.” Bărbatul de 83 de ani speră că tinerii care își fac acum serviciul militar nu vor trebui să lupte împotriva nimănui – mai ales nu împotriva celui mai apropiat aliat al Danemarcei de până acum.

„Știu că americanii sunt de partea noastră”, subliniază el. „Desigur, sper că unul sau doi sau trei oameni nu pot distruge asta pentru totdeauna. Într-o zi vom fi din nou foarte apropiați. Asta sper și sunt sigur că așa va fi.”

Însă mulți dintre conaționalii săi văd lucrurile diferit. Potrivit celui mai recent sondaj al radiodifuziunii publice daneze DR, mai puțin de o cincime dintre danezi mai consideră Statele Unite un aliat.