Președintele SUA, Donald Trump, pledează pentru "America first" și China nu e tocmai susținătoarea democrației și a drepturilor omului. Unii europeni consideră că a sosit timpul ca UE să răspundă provocărilor lumii în care trăim și să joace un rol mai important la nivel global. În acest sens, atât cancelara Angela Merkel, cât și președintele Franței, Emmanuel Macron, s-au  pronunțat la Davos pentru comerț liber, reguli internaționale și valori universale.

Problema este însă că Uniunea Europeană e profund scindată. Criza financiară a lăsat urme adânci, multe țări se confruntă cu un șomaj ridicat, criza refugiaților a deteriorat relațiile dintre statele membre și naționalismul ia amploare. Cu toate acestea, Europa poate fi de folos lumii în multe privințe, a dat de înțeles comisarul european pentru Comerț, Cecilia Malmström. Mai ales acum, când, de la preluarea șefiei Casei Albe de către Donald Trump, se simte lipsa unei Americi conducătoare, UE are șansa "de a arăta că poate încheia acorduri comerciale bune, cu avantaje pe termen lung pentru ambele părți". În cadrul unei discuții cu titlul "A New Momentum for Europe", Malmström a adăugat: "Putem astfel promova valorile europene și încheia alianțe și prietenii cu țări în întreaga lume".

Mai rămâne mult de făcut

Premierul Olandei, Mark Rutte, a confirmat ideea, atrăgând însă atenția că piața internă europeană e departe de a fi desăvârșită. Rutte a apreciat că s-ar putea obține mult mai mult dacă piața comună ar implica și alte aspecte, precum domeniul digital, prestările de servicii, capitalul și energia. Aceasta ar însemna crearea de aproximativ patru milioane de noi locuri de muncă în spațiul comunitar. "Deocamdată piața internă se limitează la schimbul de mărfuri. Doar 30 la sută din economia statelor UE se reflectă în piața comunitară", a mai spus Rutte.

Asupra acestei chestiuni partenerii europeni nu reușesc să cadă de acord. Șeful guvernului portughez, Antonio Costa, atrage atenția asupra unor aspecte pozitive. De la decizia Brexit, de pildă, spune el, se face simțit un nou avânt la nivelul UE. "Acesta este paradoxul Brexit: celelalte 27 de state rămase încearcă să propulseze UE", apreciază Costa.

Premierul Portugaliei a mai menționat drept exemplu pozitiv și tot mai strânsa cooperare în politica de Apărare, aspect evidențiat cu o zi în urmă și de Angela Merkel și Emmanuel Macron.

Temeri și apeluri

Unele state mai mici sunt îngrijorate de faptul că Germania și Franța se prezintă drept motorul Europei, a avertizat premierul irlandez, Leo Varadkar: "Nu vrem să existe întruniri la Paris sau Berlin, la care sunt invitate doar țările cu peste 40 de milioane de cetățeni, pentru ca apoi statelor mai mici să li se comunice ce e bine pentru Europa".  

Actuala criza a refugiaților a scos la iveală cât de profund scindate sunt statele UE. Țări precum Ungaria și Polonia refuză preluarea de refugiați, în timp ce în regiunile de coastă din Italia și Grecia sosesc zi de zi ambarcațiuni cu refugiați de pe continentul african. "Aceasta este o problemă europeană", a precizat premierul elen Alexis Tsipras la Davos. "Și de aceea avem nevoie de o politică europeană comună de azil și migrație."

"Regulile sunt reguli"

Ungaria și Polonia nu pot să-și aleagă doar în ce fel pot profita de pe urma UE, dar în același timp să refuze contribuția ce le revine, a mai opinat Tsipras. "Există reguli. În timpul crizei financiare, domnul Schäuble (ministrul german de Finanțe) spunea că regulile sunt reguli. Aceasta ar trebui să înțeleagă și foarte bunul meu prieten Viktor Orbán, anume că regulile sunt reguli."

În loc să fie așa, naționalismul ia amploare - în Ungaria, Polonia, Germania și în alte țări. Cum poate așadar UE să joace un rol global, dacă este atât de măcinată de divergențele și problemele ei interne? "Pentru că în afară nu e nimeni care să apere valorile universale", crede Timothy Snyder, istoric american la Yale University. "Aceasta este șansa Europei. Este ceva ce, în momentul de față, nimeni altcineva nu poate face ."

Autor: Andreas Becker/maw