Banca Centrală a Rusiei a anunțat recent că rezervele sale de aur se ridicau la 73,4 milioane de uncii troy, echivalentul a 2282 de tone metrice, la începutul lunii iulie. Aceasta reprezintă o scădere de aproximativ 43,5 tone metrice față de începutul anului 2026.

Astfel, rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai scăzut nivel de dinaintea începerii invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022.

Prețul aurului a atins niveluri record la începutul acestui an, cu o medie de aproximativ 4800 de dolari (4210 euro) pe uncie în primele patru luni, înainte de a coborî la nivelul actual de aproximativ 4000 de dolari pe uncie. Este probabil ca Rusia să fi obținut peste cinci miliarde de dolari din aceste vânzări.

”Faptul că vând aur înseamnă că rămân fără alte active mai lichide”, a declarat pentru DW Elina Ribakova, economistă la Peterson Institute for International Economics. ”Există presiuni atât asupra deficitului bugetar, cât și asupra surselor de finanțare a acestuia”.

Probleme bugetare

Bugetul Rusiei se află sub presiune puternică în ultimii ani din cauza creșterii masive a cheltuielilor pentru apărare, care susțin războiul din Ucraina.

La începutul anului, Financial Times a relatat că Ministerul rus al Finanțelor a avertizat guvernul, printr-o scrisoare, că depășirea cheltuielilor legate de război va ajunge la cel puțin 28 de miliarde de dolari în 2026, fiind așteptate cheltuieli suplimentare și în 2027 și 2028. Cheltuielile pentru apărare s-au multiplicat de peste patru ori din 2021, ajungând la aproximativ 16 trilioane de ruble în 2025 (204 miliarde de dolari; 178 miliarde de euro).

Chris Weafer, analist financiar la firma de consultanță Macro-Advisory din Moscova, consideră că, deși vânzările de aur sunt semnificative, nu este vorba despre o vânzare din motive de panică.

”Este o situație extraordinară, dar reprezintă o tendință relativ normală”, a declarat el pentru DW. ”Nu înseamnă că Rusia dă faliment, că rămâne fără bani sau că își vinde literalmente ultimele bunuri de valoare”.

Potrivit analistului, cea mai mare parte a aurului a fost vândută de Ministerul Finanțelor prin intermediul Fondului Național de Bunăstare (FNB), și nu de Banca Centrală a Rusiei. °Din 2022, aurul a devenit unul dintre activele pe care Fondul Național de Bunăstare le putea cumpăra, deoarece obligațiunile americane și germane nu mai erau accesibile din cauza sancțiunilor impuse după invadarea Ucrainei”.

Weafer a explicat că aurul a devenit o componentă lichidă esențială a fondului, exact în scopul pentru care acesta a fost creat: să fie utilizat atunci când statul are nevoie de bani, mai ales în perioade dificile.

°Din această perspectivă, se poate spune că fondul își îndeplinește scopul pentru care a fost creat.”

Menținerea rezervelor lichide

Vânzarea aurului urmărește refacerea activelor lichide ale fondului. Weafer estimează că valoarea totală a FNB este de aproximativ 150 de miliarde de dolari, dintre care circa 50 de miliarde reprezintă active lichide.

°Kremlinul nu dorește ca această rezervă să scadă, deoarece ar putea genera speculații privind o criză financiară sau dificultăți economice și ar afecta poziția geopolitică a Rusiei. Regimul dorește să prezinte țara ca fiind foarte stabilă și foarte puternică, iar cele 50 de miliarde de dolari în numerar reprezintă o componentă importantă a acestei imagini”.

Un alt factor important: Rusia este unul dintre cei mai mari producători de aur din lume. Astfel, poate reface relativ rapid stocurile vândute prin achiziții de la producătorii interni.

Moscova deține a cincea cea mai mare rezervă oficială de aur din lume, la un nivel comparabil cu cea a Chinei, Franței și Italiei, dar mult sub nivelul Statelor Unite și Germaniei.

Ribakova este de acord că acest lucru oferă Rusiei un tampon important. ”Are un avantaj: produce ea însăși aur. Atunci când se temea de sancțiuni, a direcționat o parte din fonduri către cumpărarea de aur de la producătorii interni”.

Finanțarea războiului în viitorul previzibil

Faptul că Rusia a devenit unul dintre cei mai mari vânzători de aur ridică noi întrebări despre deficitul său bugetar și despre stabilitatea economiei în ansamblu.

Conform datelor guvernamentale recente, cheltuielile și deficitul bugetului federal ar putea depăși planurile oficiale cu peste un trilion de ruble (12,85 miliarde de dolari) în 2026. Deficitul bugetar este estimat în prezent la 1,6% din PIB pentru 2026, adică aproximativ 40 de miliarde de dolari, și ar putea crește în continuare.

Totuși, veniturile mai mari din petrol și gaze, susținute de creșterea prețului petrolului pe fondul conflictului din Iran, au ajutat Moscova să compenseze o parte din dificultățile bugetare.

Potrivit Elinei Ribakova, totul depinde de veniturile pe care Rusia le obține din exporturile de petrol și gaze, care reprezintă adevărata limită a capacității Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.

”Totul depinde de acest lucru. Când prețul petrolului este ridicat, Rusia obține venituri. Este mai ușor să se împrumute, iar sistemul financiar intern este mai sănătos. Dacă prețul petrolului scade la 60 sau 40 de dolari barilul, apare imediat o criză”.

Atât Ribakova, cât și Weafer avertizează că, în ciuda dificultăților economice evidente, Rusia poate continua să finanțeze războiul în viitorul previzibil prin reducerea altor cheltuieli bugetare care nu sunt legate de apărare.

”Putin poate continua ani de zile în actualele condiții”, spune Ribakova. ”Poate fără progrese importante pe linia frontului, unde nu am văzut evoluții semnificative în ultimii ani, dar având în continuare capacitatea de a aloca resurse considerabile războiului împotriva Ucrainei.”

Poate Rusia evita o criză economică?

”Chiar dacă deficitul va continua la nivelurile actuale, Rusia poate găsi resursele necesare și probabil nu se va confrunta cu o criză financiară sau cu o slăbire geopolitică semnificativă în următoarele 12-24 de luni”, afirmă Weafer.

Totuși, el atrage atenția asupra efectelor negative pe termen lung asupra economiei. ”Această situație creează distorsiuni majore în economie și conturează o perspectivă negativă pe termen lung, care generează deja tensiuni în interiorul guvernului”.

Analistul financiar a punctat că există o divergență între oficialii responsabili de creșterea economică și Kremlin. Aceștia avertizează că abordarea actuală nu poate fi menținută la nesfârșit: ”Dacă se dorește ca economia să revină pe o traiectorie normală după încheierea păcii, actualul model nu este sustenabil. Aceasta este concluzia esențială”.