Antonia e o tânără din Craiova pe care traficanții de carne vie au convins-o să vină la București și de aici au trimis-o inițial în Germania și apoi în Marea Britanie sub pretextul că o vor ajuta să-și găsească un loc de muncă. Au transformat-o însă într-un fel de sclavă sexuală. E cazul școală pe care l-a prezentat azi Schawn Kohl, directorul pentru Europa al Programului Anti-Trafiking al International Justice Mission (IJM) într-o dezbatere organizată împreună cu panorama.ro.

Adolescentele, cele mai frecvente victime

Antonia a lucrat în fiecare zi în stradă vreme de nouă luni, prinsă în capcana traficanților, sub supraveghere strictă. Banii rămâneau la cei care se considerau proprietarii ei. A fost salvată in extremis prin intermediul unui client care a luat legătura cu familia ei, dar ar fi putut rămâne încă mult timp prizonieră într-o țară străină în care era obligată să se prostitueze. 

Antonia e doar una dintre cele peste 400 de persoane care sunt traficate pentru sex în România, potrivit statisticilor europene (Eurostat, aprilie 2025). Dar aceste date se referă mai degrabă la informații cunoscute și nu la întreg fenomenul, care ar putea avea o anvergură mai mare. În același timp, un alt studiu arată că în ultimii cinci ani, în fiecare zi un copil din România a devenit victimă a traficului de persoane (Studiul a fost făcut în perioada decembrie 2023 - iunie 2024 de Justice and Care Romania, cu sprijinul unei echipe de cercetare de la University of Greenwich, Old Royal Naval College). Cel mai des sunt prinse în plasă adolescentele de 14-15 ani. 

O industrie de miliarde: profituri uriașe, riscuri mici pentru traficanți

De ani de zile, România este pe primul loc în clasamentele europene ale statelor care furnizează cele mai multe victime. Practic, aproape jumătate dintre femeile traficate în UE sunt din România, potrivit unor studii ale Comisiei Europene. Traficul de persoane este a doua cea mai mare economie ilicită din lume, după traficul de droguri. Profitul anual obținut de sindicatele negre ale traficanților este de circa 240 de miliarde de dolari, ceea ce ar însemna cam 10 000 de dolari obținuți pentru fiecare victimă. O cercetare recentă susține că exploatarea în Europa și Asia Centrală este cea mai profitabilă, iar câștigul pentru fiecare persoană traficată ajunge la 20 000 dolari pe an. Cea mai mare problemă pentru Uniunea Europeană pornește de la faptul că deși profiturile sunt ridicate și au crescut cu 37% din 2014 încoace, riscurile pentru autorii infracțiunilor au rămas relativ scăzute (Studiu dat publicității de Comisia Europeană, ianuarie 2025). Altfel spus, Justiția și Poliția par excedate de amploarea traficului.

Cum au scăzut violența și traficul în alte țări

Șeful de programe al International Justice Mission, Blair Burns spune că nu doar sărăcia și educația precară contribuie la creșterea traficului de persoane, ci și felul în care statele transformă sistemul juridic. Pe scurt, dacă Poliția funcționează bine, aplică mijloacele tehnologiei moderne și are printre priorități traficul de persoane, dacă Parchetele au la îndemână politici și legi eficiente, dacă judecătorii sunt bine antrenați, iar așa numiții lucrători sociali își iau în serios munca, sistemul se poate ameliora și chiar reforma: injustiția se poate transforma în justiție și poate scădea violența și traficul, insistă Blair Burns.

IJM are studii de caz în care violența și traficul au scăzut, spre exemplu, cu 50% în Uganda și cu 80% în Republica Dominicană, prin reformarea Poliției și Justiției. Simplul fapt că această organizație, International Justice Mission, se ocupă de România arată situația complicată în care se află țara, fiindcă e vorba de traficul propriilor cetățeni, dar există și drumuri ale traficanților de carne vie care doar traversează țara, sugerând că rețelele au legături inclusiv la frontiere. 

Antonia, fata din Craiova, a fost recuperată din mâinile rețelelor de transport și prostituție, dar va trăi toată viața cu traumele prin care a trecut. Agresorii ei au fost prinși și trimiși la închisoare pentru mai mult de 15 ani, fiindcă România are o legislație destul de solidă în această privință, îi lipsesc însă voința și soluțiile pentru a reduce fenomenul.